Reciclarea nu mai poate ține pasul cu volumul tot mai mare de plastic produs și consumat în Republica Moldova. În prezent, puțin peste 3% dintre deșeurile de acest tip sunt reciclate, o rată de aproape trei ori mai mică decât media europeană, estimată la 9%. Specialiștii afirmă că, pe lângă colectare și procesare, sunt necesare măsuri care să reducă de la început cantitatea de plastic pusă pe piață.
Aurelia Bahnaru, președinta Asociației E-Circular și specialistă în gestionarea deșeurilor, susține că rezultatele înregistrate atât la nivel național, cât și european demonstrează că reciclarea, de una singură, nu mai este suficientă pentru combaterea poluării, transmite LiberNews.md, cu referire la Moldova 1.
O contribuție majoră la această problemă o au ambalajele, care constituie cea mai mare parte a deșeurilor de plastic generate de consumatori. Între 70% și 80% dintre acestea sunt articole de unică folosință. În plus, multe ambalaje sunt aruncate împreună cu resturi alimentare sau alte substanțe, iar contaminarea lor face reciclarea mai dificilă.
În aceste condiții, specialiștii recomandă dezvoltarea, la nivel național, a unor mecanisme care să încurajeze prevenirea apariției deșeurilor și diminuarea volumului acestora, nu doar gestionarea cantităților deja acumulate.
Poluarea nu se limitează însă la pungile, sticlele și ambalajele abandonate în mediul înconjurător. Prin degradare, plasticul se transformă în microparticule și nanoparticule, care au fost descoperite în apă, aer, alimente și chiar în organismul uman.
Semne de întrebare ridică și unele ambalaje promovate drept ecologice, dar care sunt acoperite în interior cu un strat fin de plastic. Inginerul în industria alimentară Olga Fiodorov explică faptul că această peliculă intră direct în contact cu produsul și poate facilita transferul unor compuși chimici, în special atunci când alimentele sunt fierbinți, au o aciditate ridicată sau conțin multe proteine.
O posibilă alternativă ar putea fi obținută din resturile industriei agroalimentare. Cojile de fructe și legume, semințele, pulpele rămase în urma procesării și alte materiale vegetale bogate în fibre, pectine și celuloză pot fi transformate în pelicule biodegradabile, sigure pentru contactul cu alimentele. Ulterior, acestea ar putea fi utilizate la producerea pungilor și ambalajelor de diverse forme și dimensiuni.
Din 2027, Republica Moldova urmează să implementeze sistemul de garanție-returnare pentru recipientele din plastic, metal și sticlă. Autoritățile estimează că, în primul an, vor fi colectate 60% dintre ambalajele incluse în sistem, iar până în 2030 proporția ar putea ajunge la aproximativ 80%.
Specialiștii subliniază însă că acest mecanism trebuie însoțit de reducerea cantității de plastic comercializate, în special a produselor de unică folosință. Prevenirea generării deșeurilor, reutilizarea obiectelor și dezvoltarea materialelor alternative sunt considerate măsuri indispensabile pentru limitarea poluării.
