Reprezentanți ai peste 30 de state occidentale din așa-numita „Coaliție de Voință”, care susțin Ucraina în războiul cu Rusia, se reunesc marți, 6 ianuarie, la Paris, pentru discuții cu președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski. Întâlnirea are loc în contextul continuării eforturilor de ajustare a propunerilor de pace menite să pună capăt celui mai amplu conflict armat din Europa din ultimele decenii, transmite MOLDPRES, cu referire la Europa Liberă.
La reuniune va participa și o delegație a Statelor Unite, formată din principalii negociatori ai președintelui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, care se vor afla în capitala Franței. Secretarul de stat Marco Rubio este puțin probabil să participe, în pofida așteptărilor exprimate de unele capitale europene. România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan, potrivit Administrației Prezidențiale.
Aliații europeni speră că reuniunea de la Paris va contribui la conturarea unei poziții comune între Statele Unite, Ucraina și țările europene. În acest context, președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că își dorește ca discuțiile să se finalizeze cu „angajamente concrete” privind securitatea Ucrainei.
Unul dintre subiectele-cheie vizează clarificarea structurii și modului de operare a unei eventuale forțe internaționale de menținere a păcii, în cazul unui armistițiu. Potrivit unor surse oficiale, în capitalele europene este analizată posibilitatea unei forțe de 15.000–20.000 de militari, în timp ce alte voci susțin necesitatea unui efectiv de aproximativ 30.000 de soldați, capabil să asigure securitatea „pe mare, în aer și pe uscat”.
Deocamdată, nu au fost prezentate public planuri militare concrete. Se anticipează însă că majoritatea trupelor ar putea proveni din Franța și Regatul Unit, care ar coordona componentele terestră și aeriană. Totodată, Turcia și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la securizarea coridoarelor de transport din Marea Neagră.
Rămâne neclar cât de aproape de linia de contact ar putea fi desfășurată o asemenea forță occidentală. Mai mulți oficiali europeni citați de RFE/RL afirmă că scenariul cel mai probabil presupune desfășurarea acesteia în vestul Ucrainei, cu rol de sprijin în instruirea militarilor ucraineni. Persistă însă numeroase incertitudini, inclusiv privind regulile de angajare și tipul de garanții de securitate oferite de Statele Unite.
Un diplomat european a recunoscut că nu există încă un consens clar în privința reacției la un eventual atac rusesc. „În esență, încă discutăm dacă vom răspunde cu foc sau ne vom retrage”, a declarat acesta.
În ceea ce privește garanțiile americane de securitate, atât Bruxellesul, cât și Kievul se declară tot mai optimiști că Washingtonul va oferi un sprijin consistent, chiar dacă forma exactă a acestuia nu este încă definită.
Negociatorul-șef al Ucrainei, Ruslan Umerov, a afirmat recent că aproximativ 90% din planul de pace ar fi deja agreat, discuțiile concentrându-se acum asupra detaliilor. Acestea includ posibile concesii teritoriale, statutul regiunii Donbas și situația centralei nucleare de la Zaporojie.
În discursul de Anul Nou, președintele Zelenski a confirmat că un acord este „finalizat în proporție de 90%”, avertizând însă că restul de 10% va fi decisiv pentru viitorul păcii, în condițiile în care teritoriile ocupate de Rusia rămân un subiect extrem de sensibil.
La Bruxelles, există totuși scepticism cu privire la disponibilitatea Moscovei de a accepta condițiile Kievului. Mulți oficiali europeni consideră că Rusia se percepe în continuare ca având un avantaj pe câmpul de luptă. Președintele rus Vladimir Putin a declarat în repetate rânduri că Moscova își va atinge obiectivele „operațiunii militare speciale”, fie prin negocieri, fie prin forță.
În acest context, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei – al 20-lea de la declanșarea invaziei la scară largă, în urmă cu aproape patru ani – care ar putea fi supus aprobării statelor membre la sfârșitul lunii ianuarie.
Oficiali europeni au declarat pentru RFE/RL că, în urma reuniunilor recente de la Kiev, desfășurate pe 5 ianuarie, se resimte „un sentiment reînnoit de urgență” în rândul aliaților.
„Coaliția de Voință” reunește statele care sprijină Ucraina în fața agresiunii ruse.
