În urma unor discuții apărute în spațiul public, Pretura sectorului Botanica a făcut publice explicații detaliate privind statutul și istoricul cimitirului de pe bulevardul Decebal din Chișinău, cunoscut ca „Cimitirul Militar Internațional de Onoare”. Autoritățile locale precizează că acest spațiu are statut de complex memorial și o utilizare documentată încă din perioada administrației Imperiului Țarist.
Potrivit Preturii, terenul din vecinătatea Bisericii „Buna Vestire” a funcționat inițial ca cimitir civil, dar și ca loc de înhumare pentru militarii Garnizoanei Chișinău, decedați, în majoritatea cazurilor, în timp de pace, transmite Liber.News.md cu referire la noi.md.
În anii 1925–1937, Comitetul Regional Chișinău al Societății „Cultul Eroilor” a centralizat în acest cimitir osemintele militarilor căzuți în Primul Război Mondial pe teritoriul județelor Orhei, Cetatea Albă, Lăpușna, Tighina și Cahul. Ulterior, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, aici au fost înhumați atât militari români, aproximativ 115, cât și militari sovietici (ruși), se arată în răspunsul oficial al Preturii Botanica.
Cimitirul, cunoscut și sub denumirea de „Cimitirul Militar Internațional de Onoare”, a fost supus unor lucrări ample de renovare, realizate de Primăria municipiului Chișinău în colaborare cu Societatea „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor. În cadrul acestui proces au fost reconstruite sau restaurate mai multe elemente arhitecturale, printre care casa paznicului, scările de acces către capela cimitirului, coloanele de la intrare și două acvile romane.
Pretura menționează că cele două acvile au fost realizate în bronz în atelierele sculptorului Alexandru Plămădeală, de către elevii acestuia, și au fost inaugurate în anul 1942, în prezența Regelui Mihai I și a Reginei Elena.
Instituția subliniază că în acest cimitir nu au fost înhumați niciodată militari germani, întrucât puținele oseminte ale acestora au fost depuse într-un alt cimitir, amenajat în anii 1941–1942 la marginea orașului de atunci, în zona actualului Parc „Valea Morilor”.
Capela eroilor a fost distrusă în urma bombardamentelor din anul 1944, iar cimitirul a fost desființat definitiv în 1959, odată cu edificarea Clinicii Republicane de Pulmonologie. Spitalul a fost demolat în 2007, când terenul fostului cimitir a fost scos la vânzare. Din structura inițială a cimitirului au fost păstrate doar scările de acces și cele două coloane, ulterior afectate de degradare și lipsite de acvile.
Având în vedere starea avansată de degradare a scărilor și coloanelor, care prezentau un risc pentru siguranța trecătorilor, Primăria municipiului Chișinău a intervenit pentru recondiționarea intrării triumfale a fostului Cimitir Militar Internațional de Onoare, se mai arată în răspunsul autorităților.
Pretura mai precizează că renovarea intrării s-a impus și din cauza faptului că anterior Guvernul Cehiei și Guvernul României au reconstituit un monument al eroilor cehoslovaci și o parcelă dedicată eroilor români pe faleza fostului cimitir, însă accesul către acestea era dificil.
Lucrările au fost realizate cu respectarea principiului conservării amprentei arhitecturale a epocii, arhitectul responsabil consultând proiectul original din 1942. Scările și coloanele au fost placate cu piatră de calcar, iar deasupra acestora au fost reinstalate acvilele romane, fiecare purtând o cruce în cioc. Pe fiecare latură a coloanelor este vizibilă o cruce încastrată, ca simbol creștin și semn de reculegere în memoria ostașilor căzuți, indiferent de naționalitate sau confesiune.
Potrivit explicațiilor Preturii, acvilele romane cu aripile retrase simbolizează demnitatea, vigilența, disciplina și apărarea, fiind asociate cu stabilitatea instituțională și protejarea valorilor. În heraldica națională, acestea sunt similare acvilei de pe stema Republicii Moldova și sugerează o suveranitate matură. Crucea purtată în cioc reflectă credința sub care au luptat ostașii înhumați în acest cimitir și tradiția creștină milenară a poporului.
Autoritățile precizează că lucrările au fost realizate în conformitate cu Legea nr. 161/2017 privind operele comemorative de război, iar scările, coloanele și acvilele nu sunt încadrate ca monumente de for public. Toate procedurile legale au fost respectate.
Precizările vin după ce, recent, Alexei Petrovici, lider al mișcării de căutare din Republica Moldova și coordonator al echipei „August”, a scris pe rețelele sociale că, în opinia sa, acvilele instalate în 1942 diferă de simbolurile folosite tradițional pe mormintele militarilor români. Totodată, acesta a subliniat că, în schița inițială a reconstrucției prezentată de autoritățile municipale, nu apărea niciun simbol de inspirație nazistă.
