Republica Moldova trebuie să stabilească din timp cum va acționa în situații excepționale, pentru a evita improvizațiile în timpul unei crize, afirmă premierul Vasile Tofan. Șeful Guvernului susține proiectul privind starea de asediu și starea de război, contestat de opoziție, invocând războiul care continuă de aproape cinci ani în țara vecină.
Documentul include și o prevedere potrivit căreia cetățenii aflați peste hotare, care au obligații de mobilizare, ar putea fi obligați să revină în Republica Moldova dacă primesc un ordin de chemare, transmite LiberNews.md cu referire la Realitatea.md.
În declarațiile făcute joi, 5 noiembrie, premierul a subliniat că existența unui cadru legal pentru asemenea situații este necesară pentru orice stat care tratează serios riscurile de securitate.
Potrivit lui Tofan, proiectul urmează să fie examinat de Guvern și avizat de ministere, apoi transmis Parlamentului pentru dezbateri în comisii și în plen. Premierul a îndemnat opoziția să participe la discuții și să își prezinte argumentele, insistând că țara trebuie să fie pregătită inclusiv pentru situații excepționale.
Elaborată de Ministerul Apărării, inițiativa stabilește reguli noi pentru instituirea stării de asediu și a stării de război, inclusiv în contextul unor amenințări hibride grave la adresa securității naționale. Proiectul ar urma să înlocuiască Legea nr. 212/2004 și să definească responsabilitățile autorităților, măsurile speciale aplicabile, precum și drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice. Opoziția a criticat documentul și a solicitat retragerea acestuia.
Cum ar urma să fie instituite cele două regimuri
Proiectul modifică procedura de declarare a stării de război. Dacă actualele prevederi îi permit președintelui să instituie acest regim și să informeze ulterior Parlamentul, noua procedură presupune emiterea unui decret prezidențial contrasemnat de prim-ministru. Președintele va trebui să informeze și să convoace Parlamentul, dar și să notifice Consiliul de Securitate al ONU.
Starea de asediu ar urma să fie instituită prin hotărâre a Parlamentului. Aceasta ar putea fi declarată atunci când există riscul iminent al unei agresiuni armate sau amenințări grave cu o componentă militară clară, iar mecanismele obișnuite de gestionare a crizelor sunt insuficiente. Regimul ar avea o durată limitată, cu prevederi privind prelungirea și încetarea sa.
Pentru instituirea stării de război, documentul prevede situații precum o agresiune armată împotriva Republicii Moldova, declararea războiului sau notificarea prealabilă privind desfășurarea unor operațiuni militare.
Ce măsuri ar putea aplica autoritățile
Inițiativa extinde domeniile în care ar putea fi introduse măsuri speciale. Acestea includ infrastructura critică, serviciile esențiale, sectorul financiar și economic, comunicațiile, securitatea cibernetică, deplasarea persoanelor și a bunurilor, precum și accesul la produse și servicii de strictă necesitate. Sunt prevăzute și măsuri privind apărarea teritorială și rezistența națională.
Coordonarea instituțiilor ar urma să se desfășoare printr-un nou mecanism, care delimitează atribuțiile Consiliului Național de Securitate, Comandamentului Suprem al Forțelor Armate și Statului Major al Apărării.
Printre prevederile contestate se numără revenirea în țară a cetățenilor aflați în străinătate și supuși mobilizării, în cazul primirii unui ordin de chemare.
Pe durata stării de asediu sau de război, autoritățile ar putea limita circulația, evacua populația din zonele periculoase și rechiziționa bunuri private, cu acordarea despăgubirilor stabilite de lege. De asemenea, ar putea fi suspendată organizarea alegerilor și a referendumurilor.
