O situație fără precedent pentru Republica Moldova scoate în evidență cât de vulnerabilă este țara în fața efectelor indirecte ale războiului din Ucraina. Contaminarea apei potabile, în urma unei scurgeri masive de petrol în râul Nistru, a generat o criză ecologică de proporții, considerată cea mai gravă de la accidentul de la Cernobîl, potrivit presei internaționale, scrie The Guardian citată de LiberNews.md și știri.md.
Incidentul ar fi fost provocat de bombardamentele rusești asupra complexului hidroenergetic de la Novodnistrovsk, situat în Ucraina, în apropierea graniței cu Republica Moldova. În urma atacului, cantități importante de petrol au ajuns în Nistru — principala sursă de apă potabilă a țării.
Primele semne ale poluării au fost observate la începutul lunii martie de către vloggerul Ilie Cojocari, în apropierea satului Naslavcea. Acesta a remarcat miros puternic de petrol și pete întunecate la suprafața apei, la scurt timp după bombardamentele din zonă. „Nimeni nu a dormit în raionul Ocnița în acea noapte”, a povestit el.
Inițial, autoritățile nu au confirmat oficial incidentul, însă după apariția imaginilor, au fost demarate verificări. Pe 16 martie a fost instituită alertă ecologică, iar președinta Maia Sandu a indicat Moscova drept responsabilă pentru producerea dezastrului.
A fost creat un centru de criză pentru monitorizarea situației și limitarea efectelor poluării. Autoritățile au instalat baraje și materiale absorbante pentru reținerea petrolului și au asigurat surse alternative de apă pentru populație.
Râul Nistru, care asigură aproximativ 80% din apa potabilă a Republicii Moldova, a fost afectat pe o distanță extinsă, iar urme de poluare au fost identificate până la Dubăsari, la peste 200 de kilometri de zona inițială.
Situația a fost gestionată și cu sprijinul partenerilor externi. Uniunea Europeană a activat mecanisme de intervenție, iar România și Polonia au oferit ajutor pentru limitarea extinderii poluării spre Chișinău.
Criza a fost însoțită și de un val de dezinformare, cu versiuni contradictorii privind cauza incidentului. Autoritățile moldovene susțin că scurgerea este rezultatul atacurilor rusești, în timp ce alte narative încearcă să atribuie vina unor accidente locale, ipoteze respinse de martorii din zonă.
Cel mai afectat oraș a fost Bălți, unde populația a fost aprovizionată cu apă prin cisterne, iar școlile au trecut temporar la învățământ online. Oamenii au fost nevoiți să stea la cozi pentru apă, adaptându-se rapid la situația de criză.
Specialiștii avertizează că impactul asupra mediului ar putea avea efecte de durată, inclusiv asupra lanțului trofic. Deși nu au fost confirmate oficial pierderi semnificative în rândul faunei, suspiciunile persistă.
După intervențiile autorităților, nivelul poluării a fost redus la valori considerate sigure, iar alimentarea cu apă a fost reluată treptat. Cu toate acestea, evenimentul evidențiază cât de fragil este sistemul de aprovizionare cu apă al Moldovei și cât de expus rămâne în contextul conflictului din regiune.
