Consolidarea securității energetice și reducerea vulnerabilităților din sectorul energetic al Republicii Moldova au fost în prim-planul unei întrevederi la nivel înalt desfășurate în Statele Unite. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a discutat cu Secretarul american pentru Energie, Chris Wright, despre evoluția proiectului Coridorului Vertical de Gaze și despre rolul acestuia în întărirea stabilității energetice regionale, informează MOLDPRES.
În cadrul discuțiilor, cei doi oficiali au analizat mai multe propuneri concrete privind extinderea și dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze, proiect menit să contribuie la creșterea securității și a fiabilității sistemelor energetice din regiune.
Un capitol important al dialogului a fost dedicat situației energetice a Republicii Moldova. Dorin Junghietu a reiterat că pentru Chișinău energia este un element esențial de securitate națională, nu doar un sector economic, iar eliminarea definitivă a dependențelor care au vulnerabilizat țara în trecut rămâne un obiectiv strategic.
Totodată, părțile au discutat despre aprofundarea parteneriatului energetic moldo-american, inclusiv în contextul realizării Liniei electrice de înaltă tensiune Strășeni – Gutinaș, finanțată de Statele Unite. A fost subliniat modul în care tehnologiile, investițiile și expertiza americană pot aduce beneficii reciproce și pot consolida integrarea Republicii Moldova în spațiul euro-atlantic.
Republica Moldova și Ucraina au aderat în 2024 la Coridorul Vertical de transport al gazelor naturale, alături de Grecia, Bulgaria, România și Ungaria. Inițiativa, lansată în 2016, include în prezent gazoductul transbalcanic și permite livrarea gazelor din Grecia către Republica Moldova și depozitele subterane din Ucraina. Traseul poate fi utilizat atât pentru gaze de conductă din Azerbaidjan, cât și pentru gaze naturale lichefiate, inclusiv din Statele Unite, provenite de la terminalele grecești Revythoussa și Alexandroupoli.
Gazoductul transbalcanic a fost folosit anterior pentru transportul gazelor rusești spre Balcani prin Ucraina, Republica Moldova și România, dar a devenit inactiv după redirecționarea exporturilor rusești, în 2020, pe conductele TurkStream 1 și 2. În prezent, o parte importantă din capacitatea coridorului rămâne subutilizată, deși cererea pentru fluxuri de gaze din sud spre nord, către Ucraina, este în creștere.
Pentru a încuraja folosirea acestei rute, a fost creat un produs unic de transport care oferă reduceri la tarifele de tranzit: 25% în Grecia și Bulgaria, 50% în România și Republica Moldova și 46% în Ucraina, cu condiția ca gazele să fie transportate prin puncte dedicate direct până în depozitele subterane ucrainene.
