Aplicarea insuficientă a legilor privind egalitatea de gen rămâne o provocare pentru Republica Moldova, deși țara dispune de un cadru legislativ amplu în acest domeniu. Declarația a fost făcută de președinta organizației Gender-Centru, Valentina Bodrug-Lungu, care subliniază că egalitatea de gen este luată în considerare în toate etapele negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
În cadrul unei emisiuni la Moldova 1, aceasta a afirmat că Republica Moldova a adoptat legi privind egalitatea de gen, prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor, însă aplicarea lor rămâne problematică, transmite LiberNews.md, cu referire la Infotag.
„Republica Moldova a adoptat un cadru legislativ cuprinzător privind egalitatea de gen, prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor. Acest lucru este recunoscut la toate nivelurile. În acest sens, suntem chiar înaintea multor țări europene. În același timp, rămân multe provocări legate de implementarea legislației”, a spus ea.
Potrivit președintei Gender-Centru, simpla adoptare a legilor nu îmbunătățește automat situația. Ea consideră că acesta este unul dintre motivele pentru care Republica Moldova a coborât opt poziții în clasamentul global privind decalajul de gen, de pe locul șapte pe locul 15.
Valentina Bodrug-Lungu susține că este necesară aplicarea efectivă a legislației, prin mecanisme funcționale și servicii accesibile inclusiv femeilor din mediul rural și celor din grupurile vulnerabile.
„Avem o lege privind egalitatea de gen, o lege privind prevenirea și combaterea violenței domestice și a violenței împotriva femeilor. Avem numeroase strategii în domeniul sănătății, educației și economiei. Problema constă în implementarea lor. Cu alte cuvinte, totul arată bine în teorie, dar, în practică, lasă mult de dorit”, a declarat ea.
Președinta Gender-Centru afirmă că introducerea cotei de 40% în 2021 a contribuit la creșterea reprezentării femeilor în Parlament. În același timp, ea se arată îngrijorată de creșterea ponderii persoanelor care consideră că femeile nu ar trebui să se implice în politică.
„Am fost șocată că, potrivit studiilor, ponderea persoanelor care cred că femeile nu au ce căuta în politică a crescut de la 18% în 2021 la 26% în 2025. Și asta în ciuda succeselor pe care femeile le demonstrează în funcții de conducere. Datele arată că 24% dintre primari sunt femei, iar în rândul membrilor consiliilor locale, această pondere ajunge la 47%”, a spus ea.
O altă provocare, în opinia sa, este menținerea unei reprezentări suficiente a femeilor în funcțiile de conducere în contextul reformei administrativ-teritoriale.
„Aceasta este o întrebare foarte importantă pe care o adresăm guvernului astăzi”, a adăugat Valentina Bodrug-Lungu.
În clasamentul Institutului pentru Femei, Pace și Securitate (GIWPS) al Universității Georgetown, care analizează bunăstarea, siguranța și incluziunea femeilor, Republica Moldova se află pe locul 36, față de locul 53 în 2024, devansând România și Italia.
Țara înregistrează rezultate bune în domenii precum educația femeilor, ocuparea forței de muncă și accesul la justiție. Totuși, persistă dificultăți legate de incluziunea financiară, reprezentarea femeilor în Parlament, violența domestică și percepția siguranței publice.
Datele Biroului Național de Statistică arată, de asemenea, că diferența de remunerare dintre femei și bărbați s-a accentuat. În 2025, aceasta a ajuns la 16,6%, cu 1,1 puncte procentuale mai mult decât în 2022 și cu trei puncte procentuale mai mult decât în 2021.
