Datele asociate cu aproximativ 750.000 de coduri personale ar fi fost extrase neautorizat în urma atacului cibernetic asupra sistemelor informaționale guvernamentale. Investigațiile preliminare arată că atacatorii au interogat circa un milion de IDNP-uri în perioada 19–23 octombrie, încercând să obțină date cu caracter personal, transmite Știri.md.
Autoritățile precizează că nu toate persoanele vizate au avut expuse toate categoriile de informații. Printre datele care ar fi putut fi compromise se numără numele și prenumele, data și locul nașterii, informațiile despre membrii familiei de gradul întâi, statutul de asigurat și medicul de familie. De asemenea, ar fi fost vizate date despre prestații sociale, pensii și dizabilitate.
În lista informațiilor care ar fi putut fi extrase se regăsesc și fotografii, date despre permisele de conducere, vehiculele și companiile deținute sau administrate, precum și informații financiare, inclusiv IBAN-uri, datorii fiscale și istoricul plăților prin MPay.
Cum au reacționat autoritățile
După identificarea incidentului, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a dispus verificarea a 82 de servicii digitale și suspendarea temporară a celor expuse riscului.
Potrivit cronologiei prezentate de autorități, extragerea neautorizată a datelor a fost oprită pe 23 octombrie, la ora 11:30. În aceeași zi, au fost deconectate preventiv 82 de servicii publice și peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare.
Pe 25 octombrie, în jurul orei 02:00, specialiștii au identificat și blocat o nouă tentativă de accesare forțată a mai multor servicii guvernamentale. Alte încercări de extragere a datelor au fost înregistrate în dimineața zilei de 27 octombrie, în jurul orei 07:00, însă nu au avut succes.
Autoritățile afirmă că majoritatea serviciilor afectate au fost remediate, iar platformele digitale vor fi restabilite complet după reconfirmarea măsurilor de securitate.
Datele cardurilor bancare nu ar fi fost compromise
Instituțiile responsabile dau asigurări că informațiile despre cardurile bancare nu au fost compromise. Plățile prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platformele guvernamentale nu stochează datele sensibile ale cardurilor.
Totodată, autoritățile explică faptul că simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesarea unui cont bancar sau efectuarea unor transferuri neautorizate.
Investigațiile nu au identificat nici modificări neautorizate ale informațiilor din registrele de stat. Astfel, accesarea datelor despre un imobil sau o companie nu înseamnă transferarea dreptului de proprietate.
Recomandări pentru cetățeni
Autoritățile avertizează că datele extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă. Infractorii ar putea contacta cetățenii prin telefon, mesaje sau e-mail, prezentându-se drept reprezentanți ai băncilor ori ai instituțiilor publice.
Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale și să nu acceseze linkuri suspecte. Solicitările neobișnuite trebuie verificate direct la banca sau instituția vizată, prin canalele oficiale. În cazul unor tranzacții ori operațiuni necunoscute, persoanele sunt sfătuite să contacteze imediat prestatorul serviciului.
De asemenea, este recomandată verificarea directă a mesajelor alarmiste în care persoane necunoscute pretind că un membru al familiei are nevoie urgentă de bani sau și-a schimbat numărul de telefon.
Cum ar fi fost obținute datele
Potrivit explicațiilor tehnice, atacatorii au exploatat vulnerabilitățile unor servicii accesibile fără autentificare, iar ulterior au folosit datele obținute pentru extrageri suplimentare.
Primele atacuri au vizat un serviciu electronic care înregistra incorect temeiul prelucrării datelor. Din acest motiv, unii utilizatori EVO au observat în istoricul accesărilor mențiuni despre prelucrarea datelor pentru solicitarea documentelor de stare civilă sau perfectarea permisului de conducere.
Amploarea exactă a incidentului urmează să fie stabilită printr-un audit și în cadrul investigațiilor desfășurate de Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și Agenția de Guvernare Electronică.
Au fost sesizate și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și Centrul pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspectoratului Național de Investigații.
Instituțiile implicate continuă verificarea sistemelor, remedierea vulnerabilităților și identificarea sursei atacului. În paralel, autoritățile colaborează cu băncile și operatorii de telecomunicații pentru consolidarea măsurilor de protecție a cetățenilor.
Persoanele afectate urmează să fie informate, iar rezultatele investigațiilor și măsurile de securitate vor fi comunicate public.
Autoritățile subliniază că atacurile cibernetice reprezintă o amenințare tot mai mare pentru instituțiile publice. Potrivit unui raport al Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), publicat pe 22 septembrie 2026, dintre cele peste 8.200 de incidente analizate la nivel european, aproximativ 2.600 au vizat administrația publică, acesta fiind sectorul cel mai atacat.
