Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Radu Marian, a explicat de ce majoritatea parlamentară a susținut candidatura juristului olandez Herman von Hebel pentru Comisia de Vetting, în loc să înainteze spre vot alți candidați dintre cei șase recomandați de Uniunea Europeană.
În cadrul emisiunii „FORUM” de la Vocea Basarabiei, parlamentarul a declarat că experiența și rezultatele obținute de von Hebel în comisiile anterioare au stat la baza acestei decizii, transmite LiberNews.md cu referire la Unimedia.info.
„Atunci când există un istoric de performanță, cu o rată de succes a deciziilor de aproximativ 95–96%, este firesc să presupui că persoana respectivă poate avea rezultate bune și într-o nouă comisie. Noi avem nevoie de progres în reforma justiției, iar dacă există un candidat recomandat și verificat de partenerii internaționali, care a demonstrat deja rezultate, este logic să mergem pe o opțiune care poate livra rezultate într-un timp relativ rapid”, a declarat Radu Marian.
Herman von Hebel a fost numit membru al Comisiei de Vetting cu votul a 53 de deputați PAS, după modificarea recentă a legislației care a permis desemnarea sa. Decizia a generat controverse atât în Parlament, cât și în spațiul public.
În timpul votului, deputații opoziției au blocat tribuna Parlamentului și au scandat „Rușine!”, în semn de protest față de decizia majorității parlamentare.
Deputatul PSRM, Grigorii Novac, a criticat modificarea legii adoptată de PAS pentru a permite numirea lui Herman von Hebel în Comisia de Vetting. Parlamentarul a declarat că actul normativ va fi contestat la Curtea Constituțională, însă a spus că nu are mari așteptări privind rezultatul examinării.
De cealaltă parte, deputatul PAS Radu Marian a respins criticile opoziției și a afirmat că atacurile la adresa lui Herman von Hebel vin din partea celor care nu au trecut procedura de vetting și sunt nemulțumiți de rezultate. „Mergem înainte, curățarea sistemului va continua”, a scris acesta.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a justificat modificarea legislației adoptate de majoritatea parlamentară, explicând că în actualul Parlament nu există 61 de voturi necesare pentru susținerea reformei justiției.
„În acest Parlament nu există 61 de deputați care să susțină reforma justiției. Ce facem? Ne blocăm și o oprim? Nu. Același mecanism este aplicat și la numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și a fost coordonat cu Comisia de la Veneția. Vorbim despre o majoritate simplă pentru desemnarea unor membri ai Comisiei de Vetting, nu despre modificarea Constituției”, a declarat șefa statului.
Anterior, deputații PAS din Comisia juridică a Parlamentului au votat pentru desemnarea repetată a lui Herman von Hebel în Comisia de evaluare externă a integrității etice și financiare a procurorilor. Decizia a fost luată după ce Parlamentul a modificat legea, astfel încât membrii comisiei să poată fi desemnați cu votul majorității simple.
La 5 martie, 55 de deputați PAS au votat modificarea numărului de voturi necesare pentru numirea candidaților în comisia de Vetting. Amendamentul a fost introdus într-un pachet legislativ deja adoptat în prima lectură, după ce tentativa anterioară de desemnare a lui von Hebel nu a întrunit numărul necesar de voturi.
Opoziția parlamentară a criticat dur decizia majorității, acuzând încălcarea normelor legale și ignorarea recomandărilor Comisiei de la Veneția. La scurt timp după adoptare, președinta Maia Sandu a promulgat legea.
Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a calificat drept regretabilă modificarea legislației care permite desemnarea membrilor internaționali în Comisia de evaluare a procurorilor prin votul majorității simple de 51 de deputați. Potrivit organizației, îngrijorătoare este în special modalitatea și viteza cu care amendamentul a fost introdus și adoptat, fiind afectate principiile de transparență și consens politic recomandate de Comisia de la Veneția și alte instituții europene.
Liderul Blocului „Alternativa”, Ion Chicu, a anunțat că fracțiunile din opoziția parlamentară vor contesta la Curtea Constituțională legea adoptată.
În timpul dezbaterilor din Parlament au fost exprimate și alte critici la adresa candidaturii lui Herman von Hebel. Deputatul Vasile Costiuc a invocat informații dintr-o investigație jurnalistică potrivit căreia, în perioada în care a activat la Curtea Penală Internațională de la Haga, acesta ar fi cauzat prejudicii estimate la aproximativ 760 de mii de euro.
La rândul său, deputatul PAS Igor Chiriac a declarat că nu a observat obiecții serioase la candidatura juristului olandez.
Potrivit unei investigații jurnalistice, Herman von Hebel, fost președinte al Comisiei Pre-Vetting, a activat în perioada 2013–2018 ca grefier la Curtea Penală Internațională de la Haga, iar în acea perioadă ar fi existat nereguli care ar fi generat prejudicii de cel puțin 760 de mii de euro.
În acest context, fosta vice-directoare a Centrului Național Anticorupție, Cristina Ciubotaru, a declarat că, în timpul unei vizite în Albania, a solicitat informații despre reputația lui von Hebel. Olesea Stamate, fostă președintă a Comisiei juridice numiri și imunități, a precizat că la momentul desemnării nu existau informații oficiale care să indice probleme de reputație sau integritate.
La 29 martie 2024, Herman von Hebel a respins acuzațiile apărute în investigație, afirmând că, dacă acestea ar fi fost adevărate, nu ar fi ocupat funcția pe care o deține.
