Elaborarea la comandă și vânzarea lucrărilor de licență, a tezelor de master și de doctorat ar putea fi sancționate cu amenzi de până la 125.000 de lei sau cu închisoare de până la trei ani. Ministerul Educației și Cercetării propune modificarea Codului penal și a Codului contravențional pentru a combate aceste practici.
Propunerile au fost prezentate pe 20 octombrie, în cadrul consultărilor cu reprezentanții comisiilor parlamentare de profil, ai Ministerului Justiției, Procuraturii Generale, Centrului Național Anticorupție și ai instituțiilor de învățământ superior.
Modificările propuse pentru Codul penal vizează elaborarea unei lucrări în scopul comercializării, atunci când autorul știe că aceasta va fi prezentată sau folosită, integral ori parțial, de altcineva drept creație proprie. Pentru această faptă sunt prevăzute amenzi de la 750 la 1.150 de unități convenționale, muncă neremunerată în folosul comunității între 120 și 180 de ore sau închisoare de până la un an.
Sancțiuni mai aspre sunt propuse atunci când faptele sunt comise de două sau mai multe persoane, ca îndeletnicire ori prin folosirea situației de serviciu. În asemenea cazuri, amenzile ar varia între 1.500 și 2.500 de unități convenționale. Celelalte pedepse propuse sunt munca neremunerată în folosul comunității între 180 și 240 de ore sau închisoarea de la un an la trei ani.
În toate aceste situații, inițiativa prevede și interdicția de a ocupa anumite funcții sau de a desfășura anumite activități pentru o perioadă cuprinsă între unu și cinci ani.
Totodată, MEC propune introducerea unei prevederi în Codul contravențional care să sancționeze elaborarea unei lucrări academice la solicitarea sau în interesul altei persoane, precum și punerea acesteia la dispoziție pentru a fi prezentată, integral ori parțial, drept produs academic propriu.
Amenzile contravenționale propuse sunt diferențiate astfel:
- pentru persoanele fizice: între 60 și 120 de unități convenționale, echivalentul a 3.000–6.000 de lei;
- pentru persoanele cu funcție de răspundere: între 120 și 240 de unități convenționale, adică 6.000–12.000 de lei;
- pentru persoanele juridice: între 180 și 300 de unități convenționale, respectiv 9.000–15.000 de lei.
Inițiativa nu urmărește sancționarea serviciilor legitime de îndrumare, consultanță, recenzare, corectură, traducere, formatare sau sprijin metodologic. Condiția este ca acestea să nu presupună realizarea ori furnizarea unei lucrări pe care persoana evaluată să o prezinte drept proprie.
Potrivit MEC, modificările urmăresc protejarea autenticității evaluării academice, combaterea practicilor care compromit corectitudinea examinării și consolidarea încrederii în diplomele și titlurile universitare.
Propunerile continuă măsurile întreprinse pentru sporirea integrității academice. Printre acestea se numără aprobarea de către Guvern a Regulamentului-cadru privind integritatea academică în instituțiile de învățământ superior. Documentul stabilește reguli pentru prevenirea plagiatului, utilizării neautorizate a inteligenței artificiale, cumpărării tezelor și falsificării datelor de cercetare.
În anul de studii 2025–2026, aproximativ 27.000 de studenți au urmat cursul obligatoriu „Etică și integritate academică”. De asemenea, au fost organizate instruiri pentru cadrele didactice și personalul administrativ al universităților.
O altă măsură vizează verificarea integrală a tezelor de licență și de master prin platforme informatice specializate în detectarea plagiatului. Universitățile au consolidat și supravegherea examenelor, inclusiv prin instalarea camerelor video în săli și comunicarea transparentă a notelor prin sistemele informatice de management universitar.
Un studiu realizat de MEC în 2025, cu participarea a 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități, arată o respingere mai pronunțată a fraudelor academice, inclusiv a plagiatului, mitei pentru note sau promovare și prezentării lucrărilor realizate de alte persoane drept proprii.
În același timp, copiatul, favoritismul în evaluare și folosirea neetică a inteligenței artificiale sunt percepute drept cele mai răspândite practici. Profesorii au semnalat dificultăți tot mai mari în depistarea plagiatului și a utilizării IA, în timp ce regulile instituționale din acest domeniu rămân, în multe cazuri, neclare sau sunt încă în curs de elaborare.
