Mai mulți cetățeni au semnalat accesări ale datelor lor personale afișate în aplicația EVO, înregistrate pe 22 octombrie, ziua în care serviciile publice digitale au fost vizate de un atac cibernetic. Agenția de Guvernare Electronică (AGE) confirmă că au fost identificate posibile accesări neautorizate, însă precizează că verificările continuă și că nu poate confirma deocamdată dacă datele persoanelor care au semnalat aceste situații au fost compromise.
Pe rețelele sociale circulă capturi de ecran din secțiunea „Detalii despre accesul la date” a aplicației EVO. În acestea, la rubrica „Persoană juridică” figurează Agenția de Guvernare Electronică, iar accesările sunt înregistrate în dimineața zilei de 22 octombrie, inclusiv la orele 03:38 și 05:10, transmite Știri.md.
În ambele exemple este indicat același temei legal – punctul 20 indice (2) din Hotărârea Guvernului nr. 717/2014. La rubrica privind scopul accesării apare mențiunea „Solicitare date pentru prestarea serviciului Solicitare documente de stare civilă”.
Printre cei care au publicat asemenea imagini se numără Vitalie Postolache. Acesta afirmă că nu cunoaște motivul accesării datelor sale și solicită ca autoritățile să informeze individual cetățenii dacă informațiile lor au fost compromise.
În răspunsul oferit, AGE a precizat că, în contextul atacurilor asupra serviciilor electronice guvernamentale, au fost identificate posibile accesări neautorizate ale datelor cu caracter personal. Instituția a subliniat însă că, în cazul semnalat de Postolache, nu poate confirma în această etapă dacă datele au fost accesate sau utilizate neautorizat.
Agenția anunță că a aplicat măsuri preventive pentru protejarea informațiilor, inclusiv restricționarea temporară a accesului la anumite servicii electronice. Împreună cu autoritățile responsabile de securitatea cibernetică, aceasta continuă verificările pentru a stabili circumstanțele incidentelor și eventualul impact asupra datelor personale. AGE precizează că persoanele afectate vor primi un mesaj suplimentar de informare.
În noaptea de 22 octombrie, mai multe servicii publice digitale au fost ținta unui atac cibernetic de amploare. Potrivit AGE, Agenției pentru Securitate Cibernetică și Serviciului Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, au fost înregistrate aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare, prin care atacatorii au încercat să obțină neautorizat date personale ale cetățenilor.
Atacul a fost blocat pe 23 octombrie, iar Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal au fost informate despre incident. Ulterior, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, în jurul orei 02:00, specialiștii au identificat și blocat o nouă tentativă de accesare forțată a unor servicii guvernamentale.
În urma incidentelor, accesul la mai multe platforme digitale a fost restricționat temporar, pentru verificarea infrastructurii și aplicarea unor măsuri suplimentare de securitate.
Pe 26 octombrie, AGE, ASC și STISC au anunțat restabilirea serviciilor digitale destinate antreprenorilor, inclusiv a celor pentru solicitarea și eliberarea actelor permisive și a autorizațiilor. Acestea au redevenit disponibile prin platformele EVO și actpermisiv.gov.md. Autoritățile au avertizat însă că unele servicii ar putea înregistra în continuare indisponibilități temporare, în timp ce verificările continuă.
Subiectul a fost comentat și de Tatiana Crețu, fostă candidată la alegerile parlamentare, care a criticat lipsa unor informații clare despre consecințele atacurilor. Aceasta a solicitat clarificări privind eventuala extragere a datelor personale, numărul persoanelor care ar fi putut fi afectate, categoriile de informații vizate, sistemele eventual compromise și identitatea atacatorilor.
Deocamdată, autoritățile nu au prezentat un bilanț confirmat al persoanelor ale căror date ar fi fost compromise.
În acest context, cetățenii sunt îndemnați să fie vigilenți în cazul apelurilor, mesajelor SMS și e-mailurilor suspecte. Escrocii se pot prezenta drept reprezentanți ai instituțiilor publice sau ai băncilor și pot folosi informații precum numele, prenumele ori IDNP-ul pentru a câștiga încrederea victimelor.
Autoritățile recomandă oamenilor să nu comunice parole, coduri de autentificare sau date bancare și să nu autorizeze operațiuni financiare la solicitarea unor persoane necunoscute.
