Cetățenii Republicii Moldova fac față mai bine dezinformării decât în urmă cu trei ani, însă decalajele dintre regiuni și grupuri sociale mențin vulnerabilitatea la manipulare. În același timp, opiniile privind integrarea europeană și securitatea continuă să difere semnificativ.
Concluziile apar în Indexul Rezilienței Informaționale Naționale pentru perioada 2024–2026, realizat de Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării, transmite LiberNews.md, cu referire la IPN.
Raportul urmărește evoluția percepțiilor și atitudinilor populației în cinci domenii: integrarea europeană, coeziunea socială, reziliența economică, apărarea și securitatea națională. Analiza se bazează pe date colectate în lunile aprilie–mai din anii 2024, 2025 și 2026.
Susținerea aderării la Uniunea Europeană a ajuns la 57% în 2026, comparativ cu 52% în 2024. Diferențele teritoriale rămân însă mari: în regiunea centru, 73% dintre cetățeni sprijină aderarea, în timp ce în UTA Găgăuzia și raionul Taraclia proporția este de 8%. Totodată, 62% dintre respondenți apreciază că avantajele integrării europene justifică dificultățile reformelor necesare.
În clasamentul încrederii, biserica ocupă primul loc, cu 74%, urmată de sistemul educațional, cu 72%, și de autoritățile locale, cu 71%. Guvernul beneficiază de încrederea a 42% dintre cetățeni, iar Parlamentul – de 40%.
În ceea ce privește apărarea, 29% dintre respondenți consideră că Republica Moldova poate fi în siguranță, o proporție mai mare decât în 2024.
Principalele îngrijorări sunt legate de corupție și practici cleptocratice, menționate de 88% dintre participanții la studiu, instabilitatea aprovizionării cu energie, indicată de 84%, și atacurile prin dezinformare, semnalate de 81%. Un atac militar direct este perceput drept probabil de 60% dintre respondenți.
Ponderea cetățenilor care consideră că țara trebuie să se pregătească activ pentru amenințările regionale a crescut de la 58% în 2024 la 66% în 2026.
