Autoritățile dau asigurări că votul electronic ar putea fi implementat în Republica Moldova fără impedimente tehnice, însă principalul obstacol rămâne încrederea cetățenilor în acest sistem. Declarația a fost făcută de directoarea Agenția de Guvernare Electronică, Nicoleta Colomeeț, informează Radio Moldova.
Potrivit acesteia, responsabilitatea implementării votului electronic revine Comisia Electorală Centrală, instituție care a început deja procesul de reorganizare și modernizare a sistemului „Alegeri”. În paralel, se lucrează la integrarea portofelului digital, care ar permite identificarea alegătorilor prin intermediul actelor de identitate digitale.
„Votul electronic este prerogativa Comisiei Electorale Centrale (CEC), aceasta este responsabilitatea lor. CEC a inițiat procesul de reorganizare și rescriere a sistemului Alegeri. Lucrăm pentru ca în acest sistem să fie disponibil și portofelul digital, pentru a putea fi realizată identificarea prin intermediul actului de identitate digital. Nu avem nimic care să ne poată opri”, a declarat Nicoleta Colomeeț.
Șefa AGE a subliniat că implementarea acestui sistem presupune două dimensiuni esențiale: una tehnologică și una ce ține de încrederea publică.
„Din punct de vedere tehnologic, nu cred că există ceva care să poată împiedica implementarea”, a menționat ea.
Întrebată când ar putea deveni realitate „urna virtuală”, Nicoleta Colomeeț nu a oferit un termen concret, precizând că această decizie aparține CEC.
În același timp, Republica Moldova a testat deja votul prin corespondență în ultimele campanii electorale. Prima aplicare a avut loc la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din octombrie–noiembrie 2024, pentru cetățenii aflați în șase state, inclusiv SUA, Canada și unele țări nordice.
Deși aproximativ 2.000 de persoane s-au înregistrat inițial, nu toate au reușit să expedieze plicurile sau să le fie validate voturile. Astfel, în primul tur și la referendum au votat prin corespondență 1.344 de cetățeni, iar în turul doi – 1.447.
Ulterior, la alegerile parlamentare din septembrie 2025, sistemul a fost extins la zece țări, printre care Japonia, Coreea de Sud, Australia și Noua Zeelandă, unde 2.055 de alegători au votat prin corespondență.
