Transferurile de bani din străinătate către persoanele fizice au depășit anul trecut pragul de 1,5 miliarde de dolari, marcând o revenire a fluxurilor valutare și contribuind la susținerea cererii solvabile pe piața internă. Potrivit datelor Banca Națională a Moldovei, pe parcursul anului 2025 au fost recepționate în total 1,662 miliarde de dolari, comparativ cu 1,489 miliarde de dolari în 2024.
Un avans semnificativ a fost înregistrat în luna decembrie 2025, când remiterile din străinătate către persoanele fizice au crescut cu 27,5% față de luna precedentă, ajungând la echivalentul a 174 milioane de dolari, de la 136 milioane de dolari în noiembrie, transmite logos-press.md.
Potrivit economistului Vladimir Golovatiuc, creșterea transferurilor a fost determinată de majorarea sumelor primite în euro, cu 28,4%, și în dolari americani, cu 23%. Totodată, creșterea totală a încasărilor din 2025 s-a datorat exclusiv avansului transferurilor în euro, de 3,1%, în timp ce remiterile în dolari au scăzut cu 3,4%.
Expertul menționează că transferurile valutare primite de cetățeni în 2025 au reprezentat aproximativ 25% din fondul total de salarii la nivel național, ceea ce reflectă importanța acestui flux financiar pentru economie.
În același timp, datele arată că, în anul 2025, transferurile în ruble rusești au fost practic inexistente, indicând o reorientare completă a fluxurilor financiare către statele occidentale. Cele mai multe fonduri au provenit din țările Uniunii Europene, în special din Italia, Germania, Franța, Spania și România.
Astfel, remiterile rămân o sursă importantă de finanțare pentru economie, contribuind la susținerea consumului gospodăriilor, la stabilitatea sistemului bancar și la menținerea cursului de schimb al monedei naționale.
La rândul său, expertul economic Veaceslav Ioniță estimează că volumul real al fondurilor intrate în țară, luând în calcul și canalele neînregistrate, ar putea ajunge la 3,5 miliarde de dolari. Acest aflux de bani a fost esențial pentru menținerea cererii solvabile pe piața internă, chiar dacă ponderea remitențelor în PIB este estimată să rămână la un nivel istoric relativ scăzut.
