Tot mai multe companii din Republica Moldova recrutează personal din străinătate, în timp ce mii de moldoveni pleacă peste hotare în căutarea unor salarii mai bune. Între 2020 și 2025, numărul documentelor eliberate cetățenilor străini în scop de muncă a crescut de peste trei ori, arată un studiu realizat de Ina Vîrtosu și prezentat de Mișcarea Civică „Construim înCREDere!”.
În 2020 au fost eliberate 1.305 astfel de documente, iar în 2025 numărul lor a ajuns la 4.063. Numai în prima jumătate a anului 2026 au fost înregistrate 3.918 eliberări. În același timp, numărul persoanelor juridice care recrutau lucrători din alte țări a urcat de la 615 în 2020 la 1.050 în 2025, transmite Bani.md.
Studiul atrage atenția că piața locală dispune în continuare de persoane care ar putea ocupa o parte dintre posturile vacante. Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2025, aproximativ 58.000 de persoane din afara forței de muncă spuneau că își doresc să lucreze, iar peste 40.500 dintre ele erau disponibile pentru angajare. În transporturi, de exemplu, au fost raportate 1.996 de posturi vacante de conducător auto, iar 660 de șomeri erau înregistrați în aceeași ocupație.
Cercetarea analizează și rolul salariilor și al condițiilor de muncă în recrutarea personalului. În 2026, pragul salarial minim stabilit pentru lucrătorii imigranți este de 8.700 de lei. Studiul semnalează riscul ca, pentru unii angajatori, recrutarea din străinătate să devină mai convenabilă decât creșterea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații locali.
O altă constatare privește Legea nr. 66/2026, care va intra în vigoare la 1 iunie 2027. Potrivit studiului, legea permite recrutarea din străinătate fără să impună o verificare substanțială a disponibilității lucrătorilor locali.
Printre măsurile propuse se numără verificarea deficitului de personal înaintea recrutării externe, stabilirea unor criterii salariale adaptate fiecărui sector economic, monitorizarea șederii lucrătorilor străini și stimularea angajării cetățenilor Republicii Moldova.
Concluzia cercetării este că recrutarea din străinătate poate fi justificată economic, iar investițiile în salarii competitive, formare profesională și păstrarea angajaților în țară rămân necesare.
