„Cu durere în suflet, anunțăm că ne-a părăsit Vladimir Beșleagă…”, a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Un ultim omagiu marelui scriitor i-a adus președintele Parlamentului, Igor Grosu, care l-a numit pe Vladimir Beșleagă „patriarhul literaturii noastre”.
„Zbor lin, maestre. Cu durere am aflat de moartea scriitorului Vladimir Beșleaga – patriarhul literaturii noastre, un om care, atât în carieră, cât și în viață, a dat dovadă de curaj, generozitate și simplitate. Vă mulțumim pentru lecțiile oferite, pentru că ați fost un model și sursă de inspirație. Sincere condoleanțe familiei și tuturor celor care l-au cunoscut și admirat”, a scris Igor Grosu.
Vladimir Beșleagă, figură marcantă a literaturii române și promotor al valorilor naționale în Basarabia, s-a stins din viață, lăsând un gol imens în comunitatea literară.
Născut în 1931, la Mălăiești, Grigoriopol, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova în 1955, unde a urmat și studii doctorale. A debutat ca publicist în revistele „Chipăruș”, „Cultura Moldovei” și „Tinerimea Moldovei”, fiind ulterior redactor-șef adjunct la „Nistru” (1970-1982) și secretar al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1971-1976).
În 1956, a debutat cu volumul de proză pentru copii „Zbânțuilă”, iar notorietatea i-a fost adusă de romanul psihologic „Zbor frânt” (1966). Printre operele sale se numără „Acasă” (1976), „Ignat și Ana” (1979), „Cumplite vremi” (1990, 2017) și poemul tragic „Viața și moartea nefericitului Filimon” (1988). De asemenea, a semnat lucrări de memorialistică, jurnale și traduceri.
Distins cu Premiul de Stat al RSSM (1978) și titlul de Scriitor al Poporului (1991), a refuzat „Ordinul Republicii” (1996). În anii ‘90, s-a implicat activ în Mișcarea de renaștere națională și a fost deputat în primul Parlament al Moldovei independente.
Manuscrisele sale sunt păstrate în fondurile Muzeului Literaturii Române „Mihail Kogălniceanu”, unde moștenirea sa literară rămâne o sursă de inspirație pentru generațiile viitoare.
