Tendințele demografice din Republica Moldova devin tot mai evidente, chiar și în perioadele de sărbătoare, când diaspora revine temporar acasă. Depopularea, migrația și îmbătrânirea populației continuă să marcheze evoluția țării.
Potrivit datelor preliminare ale Biroului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2025, populația cu reședință permanentă era estimată la aproximativ 2,4 milioane de persoane, în scădere cu 42.000, sau 1,7%, față de anul precedent. Comparativ cu 2019, numărul populației s-a redus cu peste 260.000 de persoane, iar față de 2016 — cu aproximativ 450.000, transmite LiberNews.md cu referire la logos-pres.md.
Există însă opinii potrivit cărora declinul real ar putea fi și mai accentuat. În 2024, populația a scăzut cu 2,8%, una dintre cele mai ridicate rate la nivel global, Moldova fiind plasată între primele cinci state cu cele mai mari scăderi demografice, potrivit estimărilor recente ale Fondului Monetar Internațional.
În același timp, natalitatea a atins în 2024 unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, cu mai puțin de 25.000 de nașteri. Numărul deceselor continuă să depășească semnificativ numărul nașterilor, ceea ce menține un spor natural negativ. În paralel, tot mai mulți cetățeni obțin cetățenia statelor din Uniunea Europeană — de la 9.111 persoane în 2020 la 21.174 în 2023, ceea ce indică o tendință clară de stabilire pe termen lung peste hotare.
Datele arată că Republica Moldova pierde în special populația activă. Din cei peste 130.000 de oameni care au plecat din țară în 2023, aproximativ 75% au vârste între 15 și 64 de ani.
Aceste informații au fost prezentate de președintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului și relații interetnice, Grigore Novac, în cadrul unor audieri dedicate fenomenului migrației.
„Nu căutăm vinovați, ci soluții pentru a reduce depopularea, a stabiliza situația demografică și a sprijini familiile, copiii și persoanele în vârstă”, a declarat oficialul.
Reprezentanții Biroului pentru Relații cu Diaspora susțin că fluxurile migraționale nu doar că se mențin, dar devin mai stabile și mai bine organizate. Rețelele de sprijin din străinătate s-au consolidat, facilitând integrarea noilor migranți și reducând dificultățile întâmpinate de generațiile anterioare. În prezent, migrația capătă tot mai mult un caracter familial și intergenerațional.
Un exemplu relevant este Italia, unde cetățenii Republicii Moldova se regăsesc în top 10 al străinilor care obțin cetățenia.
Specialiștii atrag atenția că aceste evoluții afectează direct economia. Potrivit estimărilor oficiale, contribuția forței de muncă la creșterea economică este tot mai redusă, în contextul în care baza de angajați scade constant.
Expertul Alexandr Macuhin subliniază că Moldova se confruntă simultan cu două probleme majore: migrația negativă și declinul demografic intern. În 2025, forța de muncă era estimată la circa 800.000 de persoane, iar rata de participare la piața muncii era de doar 41%, una dintre cele mai scăzute din Europa. Practic, întreaga economie se sprijină pe mai puțin de un milion de oameni.
Totuși, există și unele resurse demografice nevalorificate. Aproximativ 200.000 de persoane nu sunt active pe piața muncii, iar circa 120.000 de refugiați ucraineni se integrează treptat în economie, educație și sistemul de sănătate.
În același timp, autoritățile și partenerii internaționali discută diverse soluții, de la programe de revenire a diasporei până la crearea unor fonduri de investiții dedicate. Se lucrează și la noi metodologii de analiză a sărăciei și la strategii în domeniul educației.
Totuși, specialiștii atrag atenția că aceste măsuri rămân fragmentate și subliniază necesitatea unei coordonări mai bune între instituții, pentru a avea o imagine clară și soluții eficiente în gestionarea fenomenului migrației și al declinului demografic.
