Încălcarea drepturilor omului rămâne o problemă frecventă în percepția populației Republicii Moldova, deși evaluările generale sunt mai bune decât în anii precedenți. Șapte din zece respondenți consideră că drepturile sunt încălcate sistematic sau destul de des, iar aproape un sfert apreciază că încălcările sunt sistematice. Concluziile apar în studiul „Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova. Sondaj de opinie publică 2025”, lansat de Oficiul Avocatului Poporului.
Potrivit cercetării, 24% dintre participanți consideră că situația s-a îmbunătățit, comparativ cu 18% în 2023. Proporția celor care constată o înrăutățire a scăzut de la 42% la 31%, în timp ce 39% spun că situația a rămas neschimbată, , transmite Știri.md, citată de LiberNews.md.
Nivelul mediu de apreciere a respectării drepturilor și libertăților a urcat de la 41% în 2016 la 66% în 2025. În ultimii doi ani, cele mai importante progrese sunt percepute în domeniul protecției sociale, al libertății de conștiință, gândire și religie, precum și în educație și sănătate.
Libera circulație, educația și dreptul la vot primesc cele mai bune evaluări, cu ponderi de 80%, 79% și, respectiv, 78%. În schimb, numai 46% dintre respondenți consideră că dreptul la un proces echitabil este respectat în mare sau foarte mare măsură. Pentru dreptul persoanelor cu dizabilități de a nu fi discriminate, ponderea este de 55%, iar pentru participarea la luarea deciziilor și integritatea fizică și psihică — de 56%.
În evaluările privind categoriile sociale, drepturile copiilor sunt considerate respectate de 73% dintre respondenți, cele ale femeilor — de 68%, iar cele ale persoanelor strămutate sau refugiaților — de 60%. Cele mai scăzute ponderi vizează persoanele care consumă droguri sau substanțe psihoactive, cu 29%, persoanele LGBTQI+ și persoanele private de libertate ori recent eliberate, cu câte 35%. Cercetarea indică și o ușoară deteriorare a percepției asupra respectării drepturilor romilor.
Avocatul Poporului, Ceslav Panico, subliniază că îmbunătățirea percepției generale nu înlătură vulnerabilitățile unor grupuri. În opinia sa, rezultatele trebuie folosite pentru elaborarea unor politici publice mai eficiente și pentru măsuri concrete de protecție a drepturilor omului.
Studiul arată că 63% dintre respondenți se consideră suficient de informați despre propriile drepturi, cu patru puncte procentuale mai mult decât la cercetarea precedentă. Totuși, doar aproximativ o persoană din cinci a căutat activ informații despre drepturile omului în ultimele 12 luni.
Lipsa timpului este principala dificultate invocată în accesarea informațiilor, de 34% dintre participanți. Alte obstacole sunt neîncrederea în surse, menționată de 21%, dificultatea găsirii informațiilor necesare — de 14%, și limbajul greu de înțeles — de 9%.
Dacă drepturile lor sau ale rudelor ar fi încălcate, jumătate dintre respondenți s-ar adresa mai întâi Poliției, 17% — Primăriei, iar 9% — Avocatului Poporului. Ponderea celor care nu ar solicita ajutorul niciunei instituții s-a redus de la 16% în 2023 la 7% în 2025.
Copiii continuă să fie categoria ale cărei drepturi sunt apreciate de adulți ca fiind cel mai bine respectate. Ponderea de 73% se menține la nivelul înregistrat în 2023.
Dintre părinții chestionați, 67% afirmă că drepturile și nevoile specifice ale copiilor sunt asigurate pe deplin sau în mare parte, cu cinci puncte procentuale mai mult decât anterior. Totodată, 79% se consideră suficient de bine informați despre drepturile copiilor.
Cele mai favorabile evaluări ale părinților privesc educația, cu 88%, sănătatea, cu 85%, și odihna, timpul liber și activitățile culturale, cu 81%. Dreptul copiilor cu dizabilități la îngrijire specială adaptată necesităților lor înregistrează cea mai mică pondere, de 61%.
În același timp, 64% dintre părinți consideră că posibilitățile financiare ale familiei influențează direct accesul copiilor la servicii medicale. În educație, dificultățile semnalate includ transportul școlar și adaptarea procesului de învățământ la nevoile copiilor cu cerințe educaționale speciale sau cu dizabilități.
Cercetarea a inclus separat opiniile elevilor de gimnaziu și liceu. Aceștia au semnalat limitări ale libertății de exprimare în școală, reducerea timpului de odihnă din cauza activităților școlare și existența violenței, în special a bullyingului. Instituțiile specializate, inclusiv Avocatul Copilului, sunt puțin cunoscute în rândul elevilor.
Oficiul Avocatului Poporului urmărește de aproximativ zece ani percepțiile populației în acest domeniu. Ediția din 2025 permite comparații cu studiile din 2016, 2018, 2020 și 2023 și, pentru prima dată, include o analiză a situației drepturilor omului în regiunea transnistreană, bazată pe evaluările experților și practicienilor.
