Înainte de intrarea în Postul Mare, creștinii ortodocși marchează, începând de astăzi, Săptămâna Albă – o perioadă de tranziție și pregătire spirituală pentru marea sărbătoare a Învierii Domnului.
Numită în tradiția populară și „Săptămâna Brânzei”, această etapă presupune renunțarea la carne, însă credincioșii pot consuma în continuare lapte, ouă și produse lactate, transmite Știri.md.
În această perioadă, mesele sunt dominate de preparate „de dulce alb”, iar gospodinele pregătesc bucate tradiționale precum plăcinte cu brânză, clătite, mămăligă cu smântână sau diferite rețete pe bază de ouă și caș.
Săptămâna Albă are însă și o semnificație spirituală profundă. În mai multe localități din Republica Moldova se păstrează obiceiul împăcării, iar oamenii își cer iertare înainte de post, pentru a începe această perioadă cu sufletul curat.
Duminica ce încheie această săptămână este cunoscută drept Duminica Iertării, când credincioșii participă la slujbe speciale și își adresează cuvintele „Iartă-mă” și „Dumnezeu să te ierte”.
Tradiția populară mai spune că în această săptămână nu este bine să existe certuri sau supărări, iar mesele în familie au rolul de a întări legăturile dintre cei apropiați înainte de perioada de abstinență.
După Săptămâna Albă urmează Postul Paștelui, care durează 40 de zile, la care se adaugă și Săptămâna Patimilor. În anul 2026, Paștele va fi sărbătorit pe 12 aprilie, când credincioșii ortodocși și catolici vor celebra Învierea Domnului în aceeași zi.
Săptămâna Albă rămâne, astfel, un timp al tradițiilor, al iertării și al pregătirii pentru una dintre cele mai importante sărbători creștine.
