Procesul de amalgamare voluntară a fost încheiat de 561 de primării din Republica Moldova, în timp ce alte 254 urmează să treacă prin etapa de amalgamare normativă. Potrivit estimărilor preliminare ale autorităților, după aplicarea reformei administrativ-teritoriale, în țară ar putea rămâne aproximativ 292 de primării.
Bilanțul etapei voluntare, care s-a încheiat la 31 august, a fost prezentat de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Acesta a declarat că reforma are drept scop consolidarea administrațiilor locale și îmbunătățirea serviciilor oferite populației, transmite Știri.md.
În prezent, Republica Moldova are 892 de primării. Dintre acestea, 890 au putut participa la amalgamarea voluntară, cu excepția municipiilor Chișinău și Bălți.
Alexei Buzu a remarcat că, deși multe localități sunt conduse de primari puternici, instituțiile pe care aceștia le administrează dispun de resurse limitate. Potrivit oficialului, veniturile proprii constituie, în medie, doar 11% din totalul resurselor utilizate de primării.
Totodată, 776 de administrații locale deservesc comunități cu mai puțin de 3.000 de locuitori. În ultimii zece ani, populația acestor localități s-a redus cu 32%.
„Din zece familii din Republica Moldova care nu au apă și canalizare, opt sunt în primării cu o populație mai mică de 3.000 de locuitori”, a precizat Buzu.
Conform datelor prezentate, 561 de primării, adică 63% dintre administrațiile eligibile, au adoptat decizii finale privind amalgamarea voluntară. Aproximativ 150 dintre acestea au finalizat procedura doar în luna august.
Pe parcursul întregului proces, 788 de consilii locale au adoptat 1.226 de decizii referitoare la amalgamare, care au vizat în total 836 de primării. În opinia autorităților, aceste cifre demonstrează că reforma este susținută de o parte importantă a aleșilor locali.
„Faptul că avem 63% din primăriile de la noi din țară care au finalizat acest proces arată foarte clar că acest proces de consolidare, de unire, de amalgamare voluntară a fost și este acceptat de aleșii locali”, a afirmat secretarul general al Guvernului.
Pentru sprijinirea noilor administrații, Guvernul prevede stimulente financiare în valoare totală de 4,5 miliarde de lei. Fondurile vor fi acordate prin mai multe instrumente, printre care un stimulent pentru dezvoltare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor și un ajutor financiar oferit după amalgamare.
Banii urmează să fie investiți în modernizarea infrastructurii și dezvoltarea serviciilor publice. Pentru amalgamarea a zece primării din Ungheni sunt planificate investiții de 157 de milioane de lei. Alte 116 milioane de lei sunt prevăzute pentru 14 primării din Călărași, 85 de milioane de lei – pentru nouă administrații din Rezina, iar 72 de milioane de lei – pentru șapte primării din Rîșcani.
„Sunt bani care vor merge într-o infrastructură mai bună, în servicii moderne”, a subliniat Alexei Buzu.
În anumite regiuni, reforma va determina extinderea considerabilă a unităților administrativ-teritoriale. De exemplu, după alegerile locale, populația municipiului Ungheni ar putea crește de la aproximativ 26.000 la peste 42.000 de locuitori.
Investițiile destinate noilor structuri administrative ar putea fi utilizate inclusiv pentru extinderea transportului public, îmbunătățirea serviciilor de salubrizare și dezvoltarea rețelelor de alimentare cu apă.
În paralel, alte 254 de primării vor fi vizate de amalgamarea normativă. Autoritățile au început deja consultările cu reprezentanții administrațiilor locale și cu locuitorii unor comunități.
Guvernul urmează să definitiveze și să prezinte public un pachet legislativ care va stabili noile atribuții ale autorităților locale, viitoarea hartă administrativă și componența noilor primării.
Alexei Buzu a dat asigurări că denumirile și identitatea localităților vor fi păstrate, chiar dacă acestea vor fi integrate în unități administrative mai mari.
„Toate aceste localități, numele lor, identitatea lor va fi protejată prin lege”, a declarat oficialul.
Documentele urmează să fie examinate de Guvern și expediate ulterior Parlamentului, astfel încât să poată fi aprobate în această toamnă. Noua structură administrativă ar urma să devină funcțională odată cu alegerile locale generale din 2027.
„Ne așteptăm ca, după alegerile locale din 2027, să avem 292 de primării. Este o estimare preliminară”, a precizat Buzu.
Potrivit acestuia, reducerea numărului de primării ar trebui să conducă la formarea unor administrații locale mai solide, capabile să atragă fonduri de preaderare și să realizeze proiecte importante de infrastructură.
„Mai puține primării, dar mai puternice, mai capabile, mai determinate să accelereze procesul de dezvoltare”, a concluzionat secretarul general al Guvernului.
