Reorganizarea administrației publice locale aduce în dezbatere eficiența primăriilor, viitoarele limite teritoriale și posibilitățile de atragere a finanțărilor europene. Proiectul Guvernului nu cuprinde localitățile din stânga Nistrului, în timp ce alternativa elaborată de experții IDIS „Viitorul” include și regiunea transnistreană.
Opiniile specialiștilor diferă atât în privința organizării propuse, cât și a capacității administrațiilor locale de a valorifica resursele financiare disponibile, transmite tv8.md.
Reducerea numărului de primării reprezintă unul dintre subiectele care provoacă polemici. În spațiul public au apărut speculații că reorganizarea ar putea facilita controlul politic asupra autorităților locale.
Experta ADEPT, Inna Vrînceanu, explică însă necesitatea schimbărilor prin eficiența scăzută a actualului sistem. Potrivit acesteia, doar aproximativ 47 dintre cele 892 de primării își pot acoperi cheltuielile administrative. În opinia sa, criteriul esențial este capacitatea primăriilor de a funcționa și de a furniza servicii cetățenilor, nu dimensiunea lor.
O altă dispută privește harta administrativ-teritorială prezentată de Guvern pe 8 octombrie. Localitățile din stânga Nistrului nu figurează în document, autoritățile explicând această decizie prin lipsa controlului efectiv asupra regiunii.
Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că organizarea administrativă a teritoriului respectiv va fi clarificată în procesul de reintegrare. Oficialul consideră că propunerea unor soluții administrative pentru o regiune pe care autoritățile constituționale nu o controlează nu ar fi productivă în acest moment.
Criticii acestei abordări se întreabă însă cum va fi armonizată reforma cu obiectivul reintegrării țării. Ei susțin că omiterea localităților din stânga Nistrului ar putea amplifica incertitudinile privind viitorul administrativ al regiunii, unde locuiesc peste 356.000 de cetățeni moldoveni.
În urma prezentării proiectului guvernamental, IDIS „Viitorul” a propus modelul alternativ „Trei Porți”. Acesta presupune împărțirea Republicii Moldova în trei regiuni, care să cuprindă atât municipiile, cât și localitățile din regiunea transnistreană.
Expertul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, susține că marile orașe trebuie integrate în regiunile din care fac parte, deoarece contribuie esențial la dezvoltarea economică a acestora. El a invocat exemplul municipiului Bălți, afirmând că separarea acestuia de regiunea de Nord ar lipsi comunitățile din jur de un important motor economic.
În opinia expertului, excluderea centrelor urbane mari din regiunile învecinate ar putea reduce șansele de dezvoltare ale localităților mai mici.
Propunerile diferă și în ceea ce privește încadrarea regiunilor în NUTS, sistemul european de clasificare statistică a teritoriilor. Autorii modelului „Trei Porți” consideră că organizarea celor trei regiuni la nivelul NUTS 2 ar putea favoriza accesul la fonduri europene.
Igor Munteanu a făcut referire la experiența Ungariei pentru a ilustra impactul financiar pe care îl pot avea delimitările regionale. Potrivit afirmațiilor sale, menținerea Pestei și Budei în aceeași regiune, în perioada negocierilor de aderare, ar fi generat pierderi estimate la 1,5 miliarde pe parcursul a zece ani.
Alți specialiști subliniază însă că NUTS are un rol statistic și nu stabilește structura de administrare a regiunilor, atribuțiile autorităților sau mecanismele de repartizare a banilor.
Inna Vrînceanu consideră că redesenarea limitelor teritoriale nu poate soluționa, de una singură, dificultățile administrației locale. Potrivit expertei, redistribuirea resurselor existente nu înseamnă creșterea acestora și nu elimină automat diferențele de dezvoltare ori inegalitățile în prestarea serviciilor publice.
O problemă distinctă rămâne capacitatea autorităților de a elabora și de a implementa proiecte cu finanțare europeană. Vrînceanu avertizează că deficitul de personal și capacitățile instituționale insuficiente ar putea împiedica valorificarea fondurilor, indiferent de formula de regionalizare adoptată.
În aceste condiții, specialiștii subliniază necesitatea întăririi capacităților administrative, astfel încât autoritățile locale să poată gestiona investiții și proiecte de amploare.
