Până la doi ani de închisoare ar putea risca agresorii care, după ce au fost sancționați contravențional, încalcă din nou, cu intenție, ordinul de restricție de urgență. Măsura este propusă de Ministerul Justiției într-un proiect de lege care înăsprește răspunderea pentru nerespectarea măsurilor de protecție a victimelor violenței în familie și revizuiește regulile de monitorizare electronică.
Pentru încălcarea repetată și intenționată a măsurilor impuse, după aplicarea unei sancțiuni contravenționale, proiectul prevede între 100 și 180 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la doi ani,transmite IPN, citată de LiberNews.md.
Documentul stabilește și proceduri noi pentru agresorii monitorizați electronic. Atunci când sunt aplicate anumite măsuri de protecție, aceștia vor fi înscriși în consemn în resursele informaționale de stat, pentru a putea fi identificați la traversarea frontierei.
Proiectul nu interzice plecarea lor din țară, însă îi obligă să anunțe în prealabil organul de probațiune. Agresorul va trebui să comunice data estimată a plecării și punctul de trecere a frontierei. Dispozitivul de monitorizare va fi demontat la ieșirea din Republica Moldova, iar la întoarcere va fi montat și activat din nou.
Victima va trebui informată imediat atunci când agresorul pleacă din țară sau revine. Aceeași obligație de notificare este prevăzută în cazul pierderii semnalului, al deteriorării ori al pierderii dispozitivului de monitorizare electronică.
Potrivit datelor incluse în proiect, în primele opt luni ale anului curent au fost emise 4.766 de ordine de restricție de urgență. Pentru nerespectarea acestora au fost întocmite 787 de procese-verbale. Tot în această perioadă, instanțele au emis 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic.
În cazul adoptării, noile prevederi vor deveni aplicabile la trei luni de la publicare. În prezent, încălcarea ordinului de restricție de urgență este sancționată contravențional. Legislația actuală nu stabilește însă clar procedura pentru situațiile în care un agresor monitorizat electronic părăsește țara și nici nu prevede expres informarea victimei despre problemele de funcționare ale sistemului de monitorizare.
