Republica Moldova se confruntă cu o scădere accentuată a nivelului apei din fluviul Nistru, care a ajuns la unul dintre cele mai joase praguri înregistrate de la începutul observațiilor hidrologice. Specialiștii avertizează că, în lipsa unor precipitații consistente în perioada următoare, țara ar putea intra, din această vară, într-un deficit sever de apă, cu efecte directe asupra consumului și economiei.
Situația este explicată prin secetele persistente din ultimii ani, schimbările climatice și reducerea suprafețelor împădurite din zona Carpaților. Șeful asociației Eco-TIRAS, Ilia Trombițchi, afirmă că anul curent aduce o situație hidrologică fără precedent pe Nistru, transmite LiberNews.md cu referire la TV8.
În mod obișnuit, în această perioadă, nivelul apei în lacul de acumulare de la Novodnestrovsk ajunge la 120–121 de metri, însă acum acesta este de doar 115 metri. Debitul minim admis este de 100 de metri cubi pe secundă, iar o eventuală scădere sub acest prag ar face imposibilă asigurarea chiar și a necesităților economice de bază.
Expertul a explicat că acest nivel minim, stabilit anterior de specialiștii din Moldova și Ucraina, este suficient doar pentru nevoile umane și economice, dar nu și pentru menținerea echilibrului natural al fluviului. În aceste condiții, Nistrul nu mai reușește să se autocurețe, iar fauna acvatică este grav afectată, din cauza cantității insuficiente de apă.
În acest context, specialiștii subliniază importanța reîmpăduririi, considerată o soluție esențială pe termen lung. Procesul ar trebui început din zona izvoarelor din Carpați și continuat pe întreg traseul fluviului, inclusiv în Ucraina și Republica Moldova. Pădurile contribuie la reținerea umidității, reglarea scurgerii apei și stabilizarea regimului hidrologic.
Totuși, experții atrag atenția că o pădure tânără nu poate înlocui pe deplin beneficiile uneia mature, formată din arbori de vârste diferite. Chiar și așa, plantarea rămâne o soluție necesară. În acest sens, este nevoie de revizuirea programelor de împădurire, cu accent pe specii locale și pe extinderea suprafețelor împădurite inclusiv pe terenuri agricole, evitând utilizarea excesivă a salcâmului, care nu oferă beneficii ecosistemice semnificative.
O altă problemă evidențiată este extracția de nisip și pietriș din albia Nistrului, desfășurată ani la rând. Aceste materiale nu mai sunt aduse din amonte din cauza barajelor, iar rolul lor natural de filtrare a apei este astfel afectat.
Potrivit estimărilor, chiar dacă vor fi aplicate măsuri de intervenție, deficitul de apă ar putea continua cel puțin un deceniu, iar evoluția situației depinde în mare măsură de regimul precipitațiilor.
