Mai multe incidente grave produse pe nave care arborează pavilionul Republicii Moldova au stat la baza includerii țării în „lista neagră” a Memorandumului de la Paris privind securitatea maritimă. Subiectul a fost discutat în Parlament, unde au fost invocate cazuri de trafic de droguri, explozii, incendii, transport ilegal de arme și alte încălcări majore ale normelor internaționale, relatează Logos Press.
În acest context, Vasile Costiuc, președintele fracțiunii „Democrația Acasă”, a declarat că Republica Moldova se află de peste un deceniu pe lista neagră a unei importante organizații internaționale din cauza numeroaselor abateri comise de navele înregistrate sub pavilion moldovenesc. El a enumerat mai multe episoade concrete, printre care interceptări de droguri în anii 2018–2019, un incendiu și o explozie produse în portul Beirut în 2020 la o navă sub pavilion moldovenesc, transporturi ilegale de arme în 2019, precum și reținerea unei nave în Italia, în același an. Potrivit acestuia, cumulul acestor cazuri a contribuit la menținerea Moldovei pe lista neagră.
Directorul Agenției Maritime, Igor Zaharia, a confirmat existența dosarelor penale deschise pe aceste episoade și a precizat că autoritățile moldovene cooperează cu structurile internaționale competente. El a explicat că Agenția Maritimă și organele de drept colaborează cu Interpolul și cu gărzile de coastă ale statelor care au efectuat reținerile, întrucât convențiile internaționale prevăd că, în apele internaționale, o navă poate fi abordată doar cu acordul statului de pavilion. Zaharia a subliniat că Republica Moldova a manifestat constant deschidere în cooperarea internațională și că toate navele înregistrate sunt supuse procedurilor de verificare.
Totodată, el a menționat că Moldova este implicată în mai multe inițiative care vizează combaterea transportului ilegal de mărfuri și controlul navelor sau al agenților economici supuși sancțiunilor internaționale. În acest context, Zaharia a precizat că pe aceste cazuri au fost inițiate cauze penale, însă rezultatele finale ale investigațiilor nu pot fi făcute publice deocamdată.
Existența dosarelor penale a fost confirmată și de Mircea Pașcuță, secretar de stat în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care a declarat că autoritățile moldovene cooperează activ cu partenerii internaționali, subliniind că aceste probleme depășesc cadrul național și țin de securitatea maritimă la nivel internațional.
La rândul său, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, a afirmat că societatea a aflat despre majoritatea acestor incidente din presa internațională, menționând că, în numeroase cazuri, sub pavilion moldovenesc au fost transportate mărfuri care nu aveau nicio legătură cu Republica Moldova sau cu activități de transport autorizate de stat.
Anterior, directorul Agenției Maritime, Igor Zaharia, a explicat că unul dintre principalele motive pentru care procesul de retragere a Moldovei de pe „lista neagră” a Memorandumului de la Paris avansează lent este deficitul de personal și nivelul scăzut al salariilor specialiștilor din cadrul agenției. Deși în luna aprilie a acestui an a fost aprobată o foaie de parcurs cu măsuri concrete, implementarea acestora este îngreunată de lipsa resurselor financiare.
Autoritățile anunță că, în primăvara anului viitor, urmează să fie prezentat primul raport privind progresele înregistrate în procesul de ieșire a Republicii Moldova de pe „lista neagră” a Memorandumului de la Paris, listă pe care țara a fost inclusă în anul 2018, ca urmare a numărului mare de încălcări depistate în timpul inspecțiilor navelor și a întârzierilor frecvente ale acestora.
