Parlamentul a adoptat în lectură finală un pachet amplu de modificări la Codul educației, inițiat de Ministerul de resort. Noile prevederi aduc schimbări structurale și administrative în sistem, inclusiv reorganizarea a 73 de instituții de învățământ general, dintre care 10 vor fi închise definitiv.
Potrivit documentului, 63 dintre cele 73 de școli mici vor fi reorganizate într-un alt format instituțional. În aceste instituții învață circa 1.328 de elevi, ceea ce reprezintă sub 0,5% din totalul de peste 330.000 de elevi din țară. În prezent, aproximativ 91 de școli au mai puțin de 50 de elevi, iar 247 – sub 90 de elevi. Măsura urmărește reducerea decalajelor dintre instituțiile mici și cele mari.
Elevii transferați în urma reorganizării vor beneficia de transport școlar și de o alocație lunară de 1.000 de lei, acordată timp de doi ani pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare. Copiii cu cerințe educaționale speciale vor avea asigurată continuitatea suportului educațional și acces la transport adaptat. Cadrele didactice vor fi reîncadrate cu prioritate în instituțiile din același raion, cu decontarea transportului. În cazul în care nu vor putea fi angajate la nivel local, acestea pot fi repartizate în alte regiuni, beneficiind de o indemnizație de relocare de până la 300.000 de lei.
Modificările includ și reintroducerea notelor la disciplinele de examen pentru elevii clasei a IV-a, începând cu 1 septembrie 2026. În ultimul deceniu, evaluarea s-a realizat prin descriptori precum „independent” sau „ghidat”.
Totodată, proiectul facilitează accesul la cursuri de limbă română pentru copiii reveniți din diasporă și pentru cei ai cetățenilor străini. Vor fi create clase sau grupe de suport pentru copiii cu dizabilități severe, cu un număr redus de elevi și asistență din partea a două cadre didactice. Astfel de clase vor funcționa inclusiv în școlile auxiliare, iar elevii vor putea continua studiile încă trei ani după finalizarea clasei a IX-a.
Documentul introduce și măsuri de sprijin financiar pentru absolvenții instituțiilor superioare sau profesional-tehnice repartizați în învățământul general, profesional tehnic public sau în structurile de asistență psihopedagogică. Indemnizațiile vor fi acordate în primii cinci ani de activitate, termenul fiind calculat din momentul repartizării. Aceste prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Începând cu aceeași dată, instituțiile cu peste 400 de elevi vor putea gestiona independent resursele financiare. Directorii vor administra bugetul și planifica achizițiile fără a depinde de autoritățile publice locale. În prezent, 939 de școli au autonomie financiară, iar alte 172 sunt gestionate prin contabilitatea organelor locale.
Noile modificări stabilesc criterii clare pentru încetarea contractelor pe durată nedeterminată ale directorilor adjuncți și impun organizarea concursurilor publice pentru ocuparea acestor funcții. În prezent, circa 39% dintre adjuncți sunt angajați pe termen nelimitat, iar alți 27% exercită interimatul.
De asemenea, sunt prevăzute reglementări privind recunoașterea și echivalarea calificărilor didactice, administrarea căminelor studențești și instituirea unui mecanism financiar centralizat pentru internaționalizare.
Proiectul oferă, cu titlu de excepție, posibilitatea rectorilor de a candida pentru un al treilea mandat la conducerea universităților. Măsura a generat controverse în spațiul public, fiind vehiculate acuzații că partidul de guvernare ar urmări menținerea lui Viorel Bostan la conducerea Universității Tehnice a Moldovei, după ce acesta a candidat pe lista formațiunii la alegerile parlamentare.
Legea va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor privind indemnizațiile pentru tinerii specialiști, care se vor aplica din 1 ianuarie 2027.
