Republica Moldova se confruntă cu o situație economică atipică, în care importurile de produse alimentare au ajuns să depășească exporturile — un semnal de alarmă pentru o țară cu profil agrar. Concluzia aparține economistului Veaceslav Ioniță și se bazează pe o analiză a evoluției recente a comerțului agroalimentar.
Potrivit datelor, această inversare s-a produs în trimestrul III din 2024, iar în 2025 decalajul s-a accentuat: exporturile s-au situat în jur de 596 de milioane de dolari, în timp ce importurile au ajuns la aproximativ 800 de milioane, ceea ce a dus la un deficit de peste 200 de milioane de dolari, transmite bani.md.
Specialistul atrage atenția că nu este doar o problemă de comerț, ci una de structură economică. Înlocuirea producției locale cu produse din import diminuează considerabil impactul asupra economiei. Spre exemplu, producția internă de carne de porc poate genera până la 8,5 miliarde de lei, în timp ce importul aceluiași volum aduce doar aproximativ 4–4,3 miliarde. O situație similară se regăsește și în industria zahărului, unde producția locală are o contribuție mult mai mare.
Efectele se resimt și la nivel bugetar: producția internă generează de 4 până la 6 ori mai multe venituri fiscale decât importurile. În sectorul porcin, de exemplu, statul poate încasa până la un miliard de lei din producția locală, comparativ cu doar 250–300 de milioane din importuri.
Impactul social este, de asemenea, semnificativ. Reducerea producției interne duce la pierderea locurilor de muncă și stimulează migrația. În sectoarele analizate, aproximativ 10.000 de joburi depind de lanțurile valorice locale, iar diminuarea acestora contribuie la depopularea mediului rural. În prezent, circa 923 de mii de persoane apte de muncă sunt peste hotare, iar în grupa de vârstă 24–44 de ani aproape jumătate nu se mai află în țară.
În plus, Moldova pierde valoare adăugată prin exportul de materie primă în locul produselor procesate. Deși există producție agricolă suficientă, lipsa procesării reduce veniturile potențiale. De exemplu, cultura sfeclei de zahăr ar putea aduce câștiguri mult mai mari pe hectar decât cerealele, dar nu este exploatată la maximum.
Totodată, crizele din anumite sectoare au efecte mai largi asupra economiei. Epidemia de pestă porcină din 2025 a dus la o scădere de aproximativ 35% a producției și la pierderi bugetare de circa 200 de milioane de lei anual, sporind dependența de importuri.
Analiza mai arată că politicile agricole din Republica Moldova nu sunt aliniate celor europene, unde producătorii sunt susținuți prin subvenții consistente și mecanisme de protecție a pieței. În lipsa unor astfel de măsuri, fermierii locali se confruntă cu o concurență inegală.
