Numărul persoanelor care depășesc 100 de ani în Republica Moldova este în creștere. Dacă în 2022 erau înregistrați 534 de centenari, la 1 octombrie 2025 numărul lor a ajuns la 679, iar alți 94 ar putea atinge această vârstă în următorul an. Fenomenul este explicat, în mare parte, prin creșterea speranței de viață și crearea condițiilor de trai.
Femeile domină categoriile de vârstă înaintată: din cei 1.129 de longevivi înregistrați oficial, 963 sunt femei. Cea mai vârstnică persoană din țară este o femeie de 105 ani din Vulcănești, iar cel mai bătrân bărbat are 101 ani și locuiește în Grigorăuca, raionul Sângerei. Cei mai mulți centenari trăiesc în regiunile de nord și centru ale țării, transmite Europa Libera.
Longevitatea, susținută de condiții mai bune de trai
Demograful Valeriu Sainsus explică creșterea numărului de longevivi prin faptul că speranța de viață a crescut în ultimul deceniu de la 69,4 la 72 de ani. Totuși, acest nivel rămâne sub media europeană de peste 80 de ani. Expertul spune că Moldova traversează al doilea val al îmbătrânirii populației, iar nordul țării este regiunea cu cei mai mulți centenari.
Statul nu oferă beneficii speciale centenarilor
Persoanele trecute de 100 de ani nu beneficiază de facilități sau plăți suplimentare din partea statului. Suportul vine, de regulă, de la autoritățile locale, care pot oferi cadouri simbolice sau ajutoare unice cu ocazia aniversării.
Lecția Japoniei: prevenția, cheia longevității
Japonia rămâne țara cu cei mai mulți centenari din lume – aproape 100.000. Alimentația echilibrată, lipsa obezității și activitatea fizică sunt factori esențiali ai longevității nipone.
Medicul geriatru Alla Zlatovcena subliniază că în Republica Moldova, spre deosebire de Japonia, educația pentru un stil de viață sănătos abia începe să prindă contur. Cele mai frecvente afecțiuni ale vârstnicilor sunt cele cardiovasculare, neurologice și osteo-articulare.
O societate incluzivă, o viață mai lungă
În prezent, 26% din populația țării are peste 60 de ani. Specialiștii recomandă alimentație echilibrată, socializare activă și implicare comunitară pentru menținerea sănătății și a stării psiho-emoționale la vârste înaintate. Integrarea socială a seniorilor rămâne esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și demnă.