Republica Moldova nu mai are, în acest moment, posibilitatea să obțină de la Ucraina o creștere suplimentară a debitului Nistrului. Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, explică faptul că rezerva de apă a lacului de acumulare a fost practic consumată. Acum, apa care intră în lac îl traversează și ajunge în Republica Moldova, fără ca acesta să mai poată furniza un volum suplimentar. Potrivit ministrului, ploile de toamnă rămân singura soluție naturală pentru creșterea debitului.
Declarațiile au fost făcute după o ședință tehnică la care au participat reprezentanții Primăriei Chișinău și ai Apă-Canal Chișinău. Hajder a descris debitele actuale drept unele istoric de scăzute și a spus că prioritatea autorităților este menținerea alimentării cu apă a localităților care depind de Nistru și de Prut. Soluțiile discutate trebuie însă evaluate tehnic, pentru a stabili ce intervenții pot fi făcute rapid și cât de eficiente vor fi. O nouă ședință este așteptată în zilele următoare, când Primăria și Apă-Canal urmează să prezinte propuneri suplimentare, transmite Radio Moldova.
Ministrul a afirmat că a semnalat riscurile încă din iulie, dar consideră că măsurile luate atunci au fost insuficiente. El a precizat că, în prezent, Guvernul și Primăria trebuie să colaboreze pentru a preveni întreruperile în alimentarea cu apă. Întrebat dacă apa ar putea fi furnizată pe ore în Chișinău, Hajder a spus că o parte dintre riscuri pot fi evitate dacă intervențiile necesare sunt făcute rapid.
Stația de captare de la Vadul lui Vodă este deosebit de vulnerabilă, deoarece preia apă din stratul de suprafață și nu a fost proiectată pentru un nivel atât de scăzut al Nistrului. Pentru a-i susține funcționarea, Apă-Canal Chișinău a primit cinci pompe suplimentare din rezerva de stat, iar în zona captării a fost amenajat un mic baraj care să mențină nivelul necesar al apei. Specialiștii au identificat și alte soluții tehnice pentru funcționarea echipamentelor în condițiile debitului redus.
La Bălți, alimentarea cu apă se menține deocamdată și nu există un risc imediat de întrerupere, potrivit ministrului. Totuși, la stația de captare din Coșăuți, care deservește municipiul și alte raioane, nivelul apei a scăzut cu peste jumătate de metru. Specialiștii fac măsurători zilnice pentru a stabili cât de aproape este nivelul critic. În municipiu, dintre cele 58 de fântâni arteziene adânci, funcționează doar patru: două pentru apă potabilă și două pentru necesități tehnice.
Problema depășește bazinul Nistrului. Niveluri scăzute sunt înregistrate și pe Prut, iar lacul de acumulare Costești–Stânca a pierdut 1,28 metri într-o lună. Pe sectorul Naslavcea–Camenca al Nistrului a fost declarat cod roșu de pericol hidrologic, iar pe unele porțiuni debitul reprezintă doar 10–15% din valorile normale. Scăderea debitelor Nistrului, Prutului și ale majorității râurilor mici este prognozată până la 2 octombrie. Autoritățile îndeamnă populația și agenții economici să utilizeze rațional apa.
