Produsele alimentare continuă să reprezinte cea mai mare cheltuială pentru moldoveni, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. După alimente, o parte semnificativă din bugetul lunar este direcționată către utilități, transport și întreținerea locuinței. În același timp, deși veniturile populației au crescut anul trecut, cheltuielile au avansat într-un ritm mai accelerat.
Datele oficiale arată că, în 2024, venitul disponibil lunar a ajuns, în medie, la aproape 5.800 de lei per persoană, în creștere cu 9,1% față de anul precedent. Peste jumătate din aceste venituri provin din salarii, care au o pondere de 55,4%, iar prestațiile sociale reprezintă 21,5%.
În paralel, cheltuielile de consum au crescut cu peste 13%, depășind ritmul de majorare a veniturilor.
În realitate, acest dezechilibru este resimțit de numeroase familii. O mamă din Chișinău, aflată în concediu de îngrijire a copilului, spune că în prezent veniturile familiei provin în principal din salariul soțului, care acoperă doar strictul necesar. Pentru vacanțe sau alte cheltuieli suplimentare, familia este nevoită să economisească.
Structura cheltuielilor arată că aproape jumătate din bugetul lunar este alocat alimentelor. Alte 16% sunt destinate utilităților, 8% transportului, 7% îmbrăcămintei și încălțămintei, iar 6% pentru mobilier și electrocasnice.
Expertul economic Viorel Gârbu subliniază că există diferențe importante între Chișinău și restul țării, atât în ceea ce privește nivelul de trai, cât și accesul la servicii. Potrivit acestuia, economia are nevoie de o eficiență mai mare, în condițiile unei creșteri economice de aproximativ 2%, iar nivelul de trai rămâne sub media europeană.
Totodată, în mediul rural, dependența de banii trimiși din străinătate este mai mare decât în orașe. Remitențele reprezintă circa 8% din veniturile populației de la sate, comparativ cu 6,7% în mediul urban. De asemenea, prestațiile sociale au o pondere de aproximativ un sfert din veniturile locuitorilor din zonele rurale.
