Escrocheriile telefonice rămân una dintre cele mai mari provocări pentru autorități, provocând anual pierderi de ordinul milioanelor de lei. Recuperarea prejudiciilor este însă dificilă, deoarece identificarea autorilor reprezintă una dintre cele mai complicate etape ale anchetelor penale. Declarațiile au fost făcute de expertul în drept Alexandru Bot, în cadrul emisiunii „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Potrivit acestuia, fenomenul nu este unul nou în Republica Moldova, însă în ultimii ani amploarea lui a crescut considerabil. Expertul a precizat că ceea ce este denumit frecvent „fraudă” reprezintă, din punct de vedere juridic, infracțiunea de escrocherie, prevăzută de articolul 190 din Codul penal. Aceasta presupune obținerea ilegală a bunurilor unei persoane prin inducerea sau menținerea acesteia în eroare.
Alexandru Bot a explicat că principala dificultate în astfel de dosare este identificarea persoanelor care se află în spatele apelurilor frauduloase. În lipsa unui suspect concret căruia să-i fie înaintată învinuirea, anchetele sunt, de regulă, suspendate, iar recuperarea banilor devine extrem de dificilă.
Expertul a subliniat că încadrarea juridică a infracțiunii rămâne aceeași, indiferent dacă apelurile sunt efectuate din Republica Moldova sau din alte state, însă identificarea făptuitorilor necesită cooperarea autorităților naționale cu instituțiile similare din străinătate.
În cazul în care o persoană devine victima unei escrocherii, aceasta trebuie să anunțe imediat Poliția și să depună o plângere. Apelul la Serviciul 112 permite transmiterea rapidă a informațiilor, însă investigația este desfășurată ulterior de organele de drept.
Alexandru Bot a menționat că, în anumite situații, dacă sunt constatate deficiențe ale sistemelor de securitate bancară, poate fi analizată și răspunderea instituțiilor financiare. În ceea ce privește operatorii de telefonie, aceștia nu pot monitoriza conținutul convorbirilor din cauza legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Totuși, autoritățile din domeniul comunicațiilor lucrează la soluții tehnice care ar permite blocarea numerelor falsificate încă din momentul inițierii apelurilor.
Datele prezentate în cadrul emisiunii arată că Poliția înregistrează aproape zilnic noi cazuri de escrocherii telefonice. Infractorii se prezintă drept polițiști, reprezentanți ai Băncii Naționale a Moldovei sau ai Serviciului de Informații și Securitate și încearcă să convingă victimele să transfere bani sau să divulge date bancare. În unele situații, persoanele păgubite au contractat chiar și credite pentru a le trimite sumele solicitate.
În acest context, Parlamentul a recomandat, pe 2 iulie, crearea unui Punct Focal Național Antifraudă, care să coordoneze prevenirea și combaterea escrocheriilor telefonice, financiare și digitale. Propunerea a fost formulată după ce raportul Comisiei de anchetă a arătat că peste 95% dintre fraude sunt realizate prin tehnici de inginerie socială, iar în primele cinci luni ale anului 2026 numărul cazurilor a crescut cu 21,7% față de aceeași perioadă din 2025.
Noul mecanism ar urma să faciliteze schimbul de informații în timp real între instituțiile statului, blocarea rapidă a numerelor și platformelor utilizate de escroci, implementarea sistemelor antispoofing și informarea promptă a populației despre noile metode de înșelăciune.
Potrivit datelor oficiale, prejudiciul provocat de escrocheriile telefonice, financiare și digitale a ajuns la 272 de milioane de lei în anul 2025. În primele cinci luni din 2026 au fost înregistrate 1.767 de astfel de cazuri, iar prejudiciul mediu estimat pentru fiecare dosar este de aproximativ 89.000 de lei.
Raportul Comisiei de anchetă mai arată că schema „ruda implicată în accident” a generat pierderi totale de 50,2 milioane de lei în perioada 2023–2024, iar peste 85% dintre victime au fost persoane cu vârsta de peste 66 de ani.
