Reintegrarea regiunii transnistrene revine în prim-plan printr-un nou concept care propune o soluționare etapizată a conflictului. Documentul, intitulat „Moldova Unită – Объединенная Молдова”, a fost elaborat în urma unor analize și consultări realizate în cadrul Consiliului obștesc „Pentru o Moldovă Unită”.

Inițiativa aparține unui grup format din foști demnitari, ex-deputați, membri ai Guvernului, dar și experți din domenii precum drept, economie, diplomație și mass-media. Autorii susțin că documentul a fost construit în baza evaluării situației din regiunea transnistreană, inclusiv a politicilor promovate de administrația de la Tiraspol, a acordurilor semnate de Republica Moldova cu Federația Rusă și a documentelor convenite cu organizațiile internaționale, transmite Noi.md.

Pentru elaborarea conceptului au fost create grupuri de lucru, organizate consultări cu experți și realizate vizite neoficiale în localități precum Tiraspol, Rîbnița și Dubăsari.

Documentul este structurat în cinci capitole principale, care vizează cauzele conflictului, oportunitățile ratate de reglementare, factorii care au blocat soluționarea, căile posibile de rezolvare, precum și etapele și prioritățile procesului de reintegrare. De asemenea, sunt analizate avantajele și riscurile unei eventuale reunificări.

Conceptul a fost prezentat public pe 26 iunie 2025 și, potrivit autorilor, a primit aprecieri favorabile din partea unor experți, fiind văzut ca o posibilă bază pentru soluționarea diferendului transnistrean.

În această viziune, reintegrarea regiunii este considerată un element esențial și în parcursul european al Republicii Moldova.

Ulterior, autorii au salutat apariția unui alt document privind abordările de bază pentru soluționarea conflictului transnistrean, prezentat în mai multe capitale europene. Cu toate acestea, aceștia consideră că documentul elaborat de autorități rămâne mai degrabă unul de intenție, fără a include toate mecanismele necesare procesului de negocieri.

Printre lacunele semnalate se numără lipsa referințelor la formatele de negocieri 5+2 și 1+1, absența unei coordonări clare cu OSCE și lipsa unor precizări privind rolul Federației Ruse. Totodată, autorii atrag atenția că nu este abordată explicit problema statutului politic și juridic al regiunii, considerată esențială pentru o soluție durabilă.

În același timp, inițiatorii conceptului subliniază că integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate fi realizată separat de regiunea transnistreană, iar succesul acestui proces depinde de includerea acesteia într-un proiect comun de consolidare a statului.

Conceptul „Moldova Unită” propune și soluții concrete privind statutul juridic al regiunii, precum și un plan etapizat de reglementare. Autorii consideră că documentul poate servi drept punct de plecare pentru identificarea unei soluții durabile la una dintre cele mai dificile provocări ale Republicii Moldova.