Ziua României este celebrată în fiecare an pe 1 Decembrie, în amintirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia din 1918, când reprezentanții românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș au votat unirea cu România. Acest moment a marcat pasul decisiv în formarea statului național unitar român. Data de 1 Decembrie a devenit oficial Ziua Națională a României în 1990, odată cu adoptarea Legii nr. 10/1990, după schimbările politice aduse de Revoluția din 1989, transmite Libernews.md cu referire la digi24.ro.
Semnificația zilei de 1 Decembrie este legată direct de Marea Unire din 1918, considerată cea mai importantă realizare politică din istoria modernă a României. Votul de la Alba Iulia a venit după alte două momente cruciale pentru unitatea națională: unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918 și unirea Bucovinei, proclamată la Cernăuți la 28 noiembrie 1918. Astfel s-a încheiat un proces început în 1859, odată cu unirea Moldovei cu Țara Românească sub Alexandru Ioan Cuza, continuat prin alipirea Dobrogei în 1878 și finalizat în 1918, în timpul regelui Ferdinand I, prin unirea tuturor provinciilor istorice locuite majoritar de români. România Mare devenea realitate și împlinea un ideal național urmărit timp de secole.
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, desfășurată pe 1 decembrie 1918, a reunit delegați ai românilor din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, care au votat în unanimitate unirea necondiționată cu România. După adoptarea hotărârii, a fost constituit Marele Consiliu Național Român, alcătuit din membri aleși și cooptați, însărcinat să pună în aplicare decizia de unire. Administrarea noilor provincii a fost organizată prin Consiliul Dirigent, un guvern provizoriu condus de Iuliu Maniu. Guvernul României și regele Ferdinand au recunoscut oficial unirea, iar Parlamentul a adoptat ulterior legile necesare pentru consolidarea administrativă a unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului, Basarabiei și Bucovinei.
Recunoașterea internațională a Marii Uniri s-a făcut treptat, prin mai multe tratate. Tratatul de la Saint-Germain, semnat pe 10 septembrie 1919, a confirmat unirea Bucovinei cu România. Tratatul de la Trianon, încheiat pe 4 iunie 1920, a recunoscut unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului. Basarabia a avut un statut mai complicat pe plan internațional: Tratatul de la Paris din 28 octombrie 1920, care prevedea recunoașterea unirii cu România, nu a intrat în vigoare deoarece Japonia nu l-a ratificat, iar Uniunea Sovietică a contestat unirea. Chiar și așa, aceste documente au consolidat treptat poziția României Mari în noua arhitectură politică europeană.
De-a lungul timpului, Ziua Națională a României a fost marcată la date diferite. Între 1866 și 1947, sărbătoarea oficială era 10 Mai, zi care celebra venirea pe tron a lui Carol I, proclamarea independenței din 1877 și încoronarea din 1881. Între 1948 și 1989, Ziua Națională a fost stabilită pe 23 August, pentru a marca lovitura de stat din 1944 împotriva Germaniei naziste. După Revoluția din 1989, în 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Națională a României, în semn de omagiu pentru Marea Unire.
Astăzi, 1 Decembrie este sărbătorită prin numeroase tradiții și obiceiuri care reflectă respectul față de istoria și identitatea națională. În marile orașe au loc parade militare, depuneri de coroane la monumentele eroilor și slujbe religioase de tip „Te Deum”, prin care se comemorează sacrificiul celor care au contribuit la întregirea țării. Manifestările culturale – concerte, expoziții, spectacole folclorice și evenimente dedicate patrimoniului românesc – întregesc atmosfera de sărbătoare. Drapelul tricolor este arborat peste tot în țară, iar oamenii poartă panglici în culorile naționale ca simbol al mândriei de a fi români. Tot în această perioadă sunt pregătite și numeroase bucate tradiționale, care adună familiile și comunitățile laolaltă.
România sărbătorește și ziua de 24 ianuarie, cunoscută ca Ziua Unirii Principatelor Române, care amintește de momentul în 1859 când Moldovei și Țara Românească s-au unit sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Prin Legea nr. 171/2014, această zi este recunoscută oficial ca sărbătoare națională și zi liberă, contribuind la păstrarea memoriei unei etape esențiale din istoria formării României moderne.
