Datele personale sustrase în urma incidentului cibernetic din Republica Moldova ar putea fi folosite de escroci pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a obține informații confidențiale. Scurgerea vizează aproximativ 750.000 de IDNP-uri, a declarat șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, într-o emisiune la Moldova 1. Potrivit acestuia, datele compromise nu permit, prin ele însele, retragerea banilor din conturi sau transferarea proprietăților.
Oficialul a precizat că, în unele cazuri, pe lângă IDNP-uri, au fost sustrase și informații aferente unor servicii publice, inclusiv certificate medicale sau de căsătorie. Numărul înregistrărilor care conțin asemenea documente este însă mult mai mic decât totalul celor aproximativ 750.000 de IDNP-uri compromise.
Principalul risc, explică Diaconu, este ca infractorii să folosească aceste informații în tentative de înșelăciune. Aceștia ar putea suna cetățenii, pretinzând că reprezintă o bancă sau o instituție publică. Pentru a părea credibili, ar putea menționa numele persoanei și alte detalii reale despre aceasta.
Odată câștigată încrederea interlocutorului, escrocii ar putea solicita date bancare, parole ori coduri de confirmare. Divulgarea acestor informații poate permite ulterior sustragerea banilor din conturi.
Șeful Centrului de Management al Crizelor a subliniat că simpla cunoaștere a unui IDNP nu este suficientă pentru efectuarea operațiunilor bancare sau pentru trecerea unui automobil ori a unui apartament pe numele altei persoane.
Riscul unor fraude rămâne însă prezent: datele sustrase pot fi asociate cu alte informații și folosite în apeluri, mesaje sau e-mailuri înșelătoare.
În urma incidentului, autoritățile au anunțat măsuri de remediere a vulnerabilităților informatice, de securizare a serviciilor digitale și de prevenire a unor atacuri similare.
Cetățenii sunt îndemnați să nu comunice datele cardurilor, parolele, codurile de autentificare sau alte informații confidențiale, indiferent cât de credibilă pare persoana care le solicită.
