Ministerul Finanțelor este dispus, la această etapă, să accepte un salariu minim pe economie de 7.000 de lei în 2027, față de 6.300 de lei în prezent. Sindicatele cer cel puțin 7.300 de lei și susțin că majorarea de aproximativ 11% discutată cu ministerul este insuficientă pentru a asigura un trai decent angajaților plătiți cu salariul minim.
Vicepreședintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Sergiu Sainciuc, spune că negocierile avansează greu. Potrivit acestuia, sindicatele și patronatele au convenit deja asupra unui salariu minim de 7.600 de lei pentru sectorul real al economiei. Calculele prezentate în cadrul discuțiilor arată că această sumă ar acoperi indicatori precum pragul național al sărăciei și minimul de existență, în timp ce nivelul de 7.000 de lei ar fi insuficient, transmite bani.md
Sainciuc estimează că aducerea salariilor din sectorul bugetar la nivelul minim de 7.000 de lei ar necesita aproximativ 200 de milioane de lei. O parte din sumă ar reveni la buget sub formă de impozite și contribuții, astfel că impactul net ar fi de circa 120 de milioane de lei. În opinia sa, o majorare de cel puțin 15%, până la cel puțin 7.300 de lei, ar avea un cost bugetar suportabil.
În Republica Moldova, salariul minim reprezintă în prezent aproximativ 39–40% din salariul mediu pe economie. Reperul orientativ folosit la nivel european este de 50% din salariul mediu brut. Sainciuc a mai remarcat că Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia, toate țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană, au salarii minime mai mari decât Republica Moldova.
Sindicatele cer și ca decizia privind salariul minim pentru anul următor să fie luată cel târziu în septembrie, astfel încât angajatorii și instituțiile publice să își poată planifica cheltuielile. În 2025, hotărârea a fost aprobată abia la 1 decembrie. Pentru 2027, negocierile sunt încă în desfășurare.
Reprezentantul CNSM a menționat că ritmul modest al economiei limitează posibilitățile de majorare a salariilor. Economia a crescut cu 0,4% în primul semestru, iar pentru întregul an este estimat un avans de aproximativ 1%. Chiar și cu o creștere economică de 3–3,5% în următorii ani, reducerea decalajului salarial față de alte state europene ar dura, potrivit lui Sainciuc.
