În anii ’70, cântecele în limba română ale formației „Noroc” au făcut Moldova cunoscută în întreaga Uniune Sovietică. La șase decenii de la înființarea trupei, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a amintit că artiștii au promovat limba română într-o perioadă în care valorile naționale erau reprimate. În opinia sa, prin muzica lor, aceștia au făcut din „Noroc” un simbol al identității naționale, transmite MOLDPRES.
Igor Grosu a subliniat că formația a schimbat profund muzica anilor ’70. Mihai Dolgan, Valentin Dînga, frații Anatol și Alexandru Cazacu, Lidia Botezatu și alți artiști au avut curajul să cânte în limba română, pe versuri semnate de poeți precum Andrei Strîmbeanu, Simion Ghimpu și Anatol Ciocanu.
„Au făcut cunoscută Moldova în toată Uniunea Sovietică, devenind una dintre cele mai populare trupe rock ale acelor vremuri”, a subliniat Igor Grosu.
La concertul aniversar, spectatorii au fredonat împreună „De ce plâng chitarele”, „Primăvara”, „În grădina lui Ion” și „Toamnele”. Potrivit șefului Legislativului, aceste cântece au marcat generații întregi și continuă să trezească emoții chiar și după zeci de ani.
Evenimentul a fost și un omagiu adus compozitorului Mihai Dolgan, fondatorul formației, care a avut o contribuție importantă la muzica din Republica Moldova. Igor Grosu le-a mulțumit interpreților Lidia Botezatu și Radu Dolgan pentru că duc mai departe moștenirea trupei și îi fac cunoscute cântecele noilor generații.
„La mulți ani, «Noroc»! Mulțumim pentru muzica ce ne leagă!”, a transmis președintele Parlamentului.
În cele șase decenii de la fondare, „Noroc” a trecut prin perioade dificile, a contribuit la afirmarea unor interpreți de renume și a cucerit generații de ascultători cu piese devenite șlagăre. Trupa rămâne una dintre cele mai cunoscute formații din Republica Moldova, iar muzica sa continuă să fie apreciată în țară și peste hotare.
