Reguli propuse pentru starea de asediu și de război: ce prevede proiectul Ministerului Apărării

Date:

Restricții de circulație, reguli speciale la frontieră și raționalizarea bunurilor de primă necesitate ar putea fi aplicate în Republica Moldova în cazul instituirii stării de asediu sau de război. Măsurile sunt prevăzute într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Apărării, aflat în etapa consultărilor.

Documentul stabilește condițiile în care pot fi instituite cele două regimuri, atribuțiile autorităților și obligațiile cetățenilor, transmite Unimedia.

Când ar putea fi declarată starea de asediu sau de război

Potrivit proiectului, starea de asediu ar putea fi instituită dacă există pericolul iminent al unei agresiuni armate, acțiuni ostile cu caracter militar sau amenințări grave la adresa suveranității, integrității teritoriale, ordinii constituționale ori capacității de apărare a statului.

Starea de război ar putea fi declarată în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Moldova, al declarării războiului sau al unei notificări prealabile privind începerea operațiunilor militare împotriva țării.

Pentru starea de asediu este prevăzută o durată de cel mult 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii dacă motivele instituirii persistă. Starea de război ar putea fi instituită pe o perioadă nedeterminată.

Ce măsuri ar putea aplica autoritățile

Pe durata acestor regimuri, autoritățile ar putea restricționa temporar deplasarea persoanelor, circulația bunurilor și a transportului, precum și traversarea frontierei de stat.

Proiectul permite evacuarea și adăpostirea populației, introducerea măsurilor de carantină și sanitaro-antiepidemice, dar și stabilirea unor regimuri speciale de activitate pentru instituții și agenți economici.

Alte prevederi vizează rechiziționarea bunurilor, prestarea unor servicii în interes public și raționalizarea temporară a consumului de alimente, medicamente, energie și alte bunuri de strictă necesitate.

Obligații pentru rezerviști și cetățenii din străinătate

În cazul declarării mobilizării, rezerviștii ar putea părăsi localitatea de domiciliu sau de reședință pentru mai mult de 12 ore doar cu permisiunea scrisă a comandantului organului administrativ-militar teritorial. Acordul ar putea fi eliberat în situații temeinic justificate.

Persoanele care primesc ordine de chemare ar avea obligația să se prezinte și să îndeplinească sarcinile pentru care sunt solicitate. De asemenea, destinatarii ordinelor de predare a bunurilor rechiziționabile ar trebui să transmită bunurile indicate, în condițiile stabilite de autoritățile competente.

Prevederi speciale sunt propuse și pentru cetățenii aflați peste hotare. Cei supuși obligațiilor de mobilizare, care primesc un ordin de chemare sau sunt informați despre obligația de prezentare, ar trebui să ia măsurile necesare pentru revenirea în țară și prezentarea la locul și în termenul indicate.

Aceștia ar urma să contacteze de urgență misiunile diplomatice sau consulare ale Republicii Moldova ori alte structuri competente desemnate și să respecte instrucțiunile primite.

Protecția civilă și sprijinul acordat autorităților

Cetățenii ar trebui să respecte dispozițiile privind adăpostirea, evacuarea, limitarea deplasărilor și folosirea mijloacelor de protecție individuală.

La solicitarea și sub conducerea autorităților competente, persoanele fizice ar putea participa voluntar la înlăturarea consecințelor atacurilor, incendiilor și altor situații provocate de starea de asediu sau de război. Totodată, proiectul prevede obligația de a sprijini autoritățile responsabile de aplicarea regimurilor speciale.

Reguli privind alegerile și activitatea instituțiilor

În timpul stării de asediu sau de război, organizarea și desfășurarea alegerilor ori referendumurilor ar fi interzise, cu excepțiile stabilite de Constituție sau de legea organică.

Procedurile electorale începute anterior ar urma să fie suspendate, iar termenele să fie reluate după încetarea regimului respectiv. În această perioadă, Parlamentul nu ar putea fi dizolvat.

Autoritățile publice, instanțele judecătorești și procuratura și-ar continua activitatea. Constituirea instanțelor extraordinare ar fi interzisă.

Condiții pentru restrângerea drepturilor

Documentul prevede că limitarea unor drepturi și libertăți ar fi permisă numai în condițiile legii, dacă măsurile sunt necesare și proporționale cu situația care a determinat instituirea regimului excepțional.

Restricțiile ar trebui delimitate în timp și spațiu. Actele prin care sunt dispuse ar urma să precizeze temeiul legal, scopul, durata și autoritatea responsabilă.

Proiectul se află în etapa consultărilor. Intrarea în vigoare este propusă pentru 1 ianuarie 2027, dacă documentul va fi aprobat de Guvern, adoptat de Parlament și promulgat de președinta Maia Sandu.

Articole relatate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie Postarea: