Accesul la muncă, servicii medicale, credite și instituții publice rămâne dificil pentru persoanele cu deficiențe de auz din Republica Moldova. Lipsa interpreților în limbajul semnelor accentuează aceste obstacole: la nivel național activează doar 22 de specialiști autorizați.
Alexandr Malcoci, în vârstă de 44 de ani, lucrează de 24 de ani ca mecanic auto și spune că dizabilitatea de auz nu l-a împiedicat să își exercite meseria. Îl preocupă însă situația fiicei sale de 19 ani, care are aceeași dizabilitate și întâmpină refuzuri repetate atunci când încearcă să se angajeze,
Bărbatul se teme că tânăra va pleca peste hotare dacă nu va găsi în curând un serviciu. El și-ar dori ca aceasta să rămână alături de familie și consideră că întreprinderile din Moldova ar trebui să ofere mai multe oportunități tinerilor cu deficiențe de auz.
Alexandr relatează că dificultățile apar și în relația cu băncile. Potrivit lui, unele instituții financiare refuză acordarea creditelor persoanelor surde, chiar și pentru cumpărături de valoare mică. Acesta susține că, dacă și partenerul de viață are aceeași dizabilitate, poate fi refuzat inclusiv în calitate de garant.
O altă problemă este accesul la informație. Bărbatul urmărește mai ales materiale online realizate de tineri care folosesc limbajul semnelor, deoarece consideră insuficient conținutul adaptat de la televiziune. În opinia sa, interpretarea mimico-gestuală ar trebui inclusă și în emisiuni și filme, iar spațiul rezervat interpretului pe ecran ar trebui mărit pentru ca gesturile să fie ușor de urmărit.
Cei 22 de interpreți autorizați din țară nu reușesc să acopere toate solicitările. Din cauza numărului redus de specialiști, aceștia lucrează frecvent peste program, inclusiv noaptea și în weekend, iar în unele zile gestionează zeci de cereri.
Inna Petrov, interpretă în cadrul Asociației Surzilor, spune că volumul mare de muncă îi aduce pe specialiști la epuizare. Aceștia intervin și în situații urgente, când persoanele surde au nevoie să comunice cu Poliția, ambulanța sau Serviciul 112. Sprijinul lor poate fi necesar și pentru femeile însărcinate care urmează să nască.
Reprezentanții Asociației Surzilor explică deficitul de interpreți inclusiv prin lipsa instituțiilor care să pregătească specialiști în domeniu. Purtătoarea de cuvânt a organizației, Alla Bargan, afirmă că sistemul acordă prioritate aparatelor auditive și implanturilor cohleare, în timp ce învățarea limbajului semnelor este neglijată, transmite tv8.md, citată de LiberNews.md.
Potrivit acesteia, limbajul semnelor este limba maternă a persoanelor surde și are un rol esențial în comunicare, gândire și dezvoltarea proceselor psihologice.
Asociația cere de mai mulți ani ca limbajul mimico-gestual să fie introdus ca disciplină separată în învățământ și folosit în predarea pentru elevii cu deficiențe de auz. Recent, organizația a fost invitată să prezinte propuneri pentru modificarea legislației în acest domeniu.
În prezent, televiziunile naționale și regionale au obligația de a difuza lunar cel puțin 60 de minute de programe cu interpretare în limbaj mimico-gestual, pentru a facilita accesul persoanelor surde la informație.
