Scumpirea gazelor și a energiei termice riscă să pună o presiune tot mai mare asupra bugetelor familiilor și să determine majorări de prețuri la produse, transport și servicii. Economiștii avertizează că facturile cresc cu zeci de procente, în timp ce veniturile populației avansează mult mai lent.
La 28 septembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a aprobat a doua majorare a tarifului la gaz în mai puțin de o lună. După cele două ajustări, prețul unui metru cub a urcat de la 14,42 lei în august la 26,13 lei în octombrie, o creștere de peste 80%, transmite Europa Liberă, citată de LiberNews.md.
Au fost majorate și tarifele pentru energia termică. La Chișinău, consumatorii vor achita 3 277 de lei pentru o gigacalorie, cu peste 60% mai mult decât anterior. La Bălți, tariful ajunge la 3 374 de lei, în creștere cu peste 53%.
În alte orașe, costul unei gigacalorii este și mai ridicat: 3 544 de lei la Anenii Noi, 3 835 de lei la Ungheni, 4 322 de lei la Glodeni și 4 393 de lei la Comrat.
ANRE a invocat instabilitatea pieței internaționale pentru a explica scumpirea gazelor. Producătorii și furnizorii de energie termică au motivat solicitările prin cheltuieli mai mari de producție, în special pentru gazele naturale. Autoritățile nu exclud nici o eventuală majorare a tarifelor la electricitate.
În Parlament, premierul Vasile Tofan a declarat că sezonul rece va fi dificil din perspectiva tarifelor și a promis compensații pentru cât mai multe familii cu venituri mici.
Facturi mai mari, venituri care cresc lent
Pentru familia lui Ion Burduja din Bălți, noile tarife ar putea însemna cheltuieli suplimentare de peste 10 mii de lei doar pentru încălzire. Familia, formată din doi adulți și doi copii minori, locuiește într-un apartament de 65 de metri pătrați, într-un bloc sovietic cu nouă etaje din cartierul Dacia, conectat la sistemul centralizat de încălzire.
Ion a povestit pentru Europa Liberă că, în sezonul rece precedent, familia a plătit aproximativ 20 de mii de lei pentru căldură. El estimează că scumpirea va reprezenta o povară importantă, chiar dacă venitul lunar mediu al familiei este de circa 35 de mii de lei.
Economistul Marin Gospodarenco, directorul centrului analitic „Economia”, estimează că un consum lunar de 150 de metri cubi de gaze va genera o factură de aproximativ 4 000 de lei. Potrivit calculului său, aceasta ar fi cu 1 410 lei mai mare decât în sezonul de încălzire trecut.
Pentru Chișinău, expertul estimează cheltuieli suplimentare de 800–1 200 de lei lunar, la un consum de 1–1,5 gigacalorii pe durata sezonului rece.
Economistul subliniază că aceste costuri trebuie analizate în raport cu posibilitățile financiare ale populației. Pensia medie pentru limită de vârstă este de aproximativ 4 450 de lei, iar salariul mediu brut se apropie de 16 900 de lei. În același timp, după ajustarea la inflație, creșterea anuală a salariilor este de numai 2–3%.
Scumpirile s-ar putea extinde la produse și servicii
Marin Gospodarenco avertizează că efectele majorării tarifelor nu se vor opri la facturile pentru energie. Deoarece energia intră în costurile aproape oricărei afaceri, în lunile următoare ar putea crește prețurile la pâine, produse lactate, legume cultivate în sere, transport și servicii de alimentație publică.
Banca Națională a Moldovei anticipează o creștere a inflației până la un nivel sub 9%, peste ținta de 5%. Totodată, instituția a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9%, ceea ce înseamnă credite mai scumpe pentru populație și companii.
Presiunea facturilor ar putea obliga unele persoane, în special pe cele cu venituri mici, să reducă achizițiile de produse din coșul de consum și de medicamente. La nivelul economiei, diminuarea consumului poate însemna vânzări mai mici și investiții amânate, pe fondul incertitudinii.
Fondurile pentru compensații rămân insuficiente
Guvernul și-a modificat planurile inițiale și a promis sprijin pentru cel puțin 620 de mii de gospodării. Totuși, fondurile disponibile nu acoperă deocamdată necesarul: în buget sunt prevăzute 550 de milioane de lei pentru programul „Ajutor la contor”, în timp ce suma necesară este de cel puțin 2,5 miliarde de lei.
În timpul participării la Adunarea Generală a ONU de la New York, premierul Vasile Tofan a solicitat sprijin de la mai mulți oficiali străini. Printre aceștia s-a aflat și premierul Norvegiei, țară care, din 2022, a oferit Republicii Moldova milioane de euro pentru gestionarea crizei energetice și compensarea facturilor.
Tofan a anunțat că va merge la Bruxelles la începutul lunii octombrie, unde va cere, de asemenea, fonduri pentru compensații.
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugariu, a declarat recent, într-un interviu pentru radioul public, că partenerii externi sunt mai puțin dispuși să contribuie la fondul de compensații și că Republica Moldova trebuie să se bazeze pe bugetul de stat.
Condițiile de acordare a ajutorului, bugetul disponibil și numărul gospodăriilor care vor beneficia de compensații nu au fost încă anunțate. Cererile vor putea fi depuse începând cu 1 noiembrie.
În opinia economistului Marin Gospodarenco, deși scumpirile au o explicație economică reală, sprijinul statului trebuie să fie clar, suficient și acordat înainte de sosirea primelor facturi din sezonul rece.
Republica Moldova traversează dificultăți sociale și economice, în pofida sprijinului Uniunii Europene prin Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro. Autoritățile le atribuie războiului din Ucraina și crizei din strâmtoarea Ormuz, care a determinat creșterea prețurilor mondiale.
La 26 septembrie, a fost instituită pentru 60 de zile starea de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Regimul, criticat de opoziție, permite Guvernului PAS să adopte măsuri operative, inclusiv prin derogare de la lege, în cazul întreruperilor în aprovizionarea cu gaze, combustibil, electricitate sau apă.
