Pădurile din Republica Moldova se află într-o stare fitosanitară mai bună decât în urmă cu cinci ani. Suprafața afectată de insecte defoliatoare și de alte specii dăunătoare s-a redus cu aproximativ 15.000 de hectare, de la aproape 80.000 de hectare în 2020 la circa 65.000 în prezent.
Directorul interimar al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, Ion Talmaci, susține că insectele defoliatoare, în special omida păroasă a stejarului, se numără printre cei mai răspândiți și periculoși dăunători ai pădurilor. Aceste specii sunt active de la sfârșitul primăverii și pe întreaga durată a verii, transmite LiberNews.md, cu referire la moldova1.md.
În anul 2020, aproximativ 80.000 de hectare de pădure aflate în administrarea Agenției „Moldsilva” erau afectate, în diferite proporții, de insecte defoliatoare sau xilofage. Spre deosebire de primele, dăunătorii xilofagi atacă tulpinile arborilor. În prezent, suprafața totală afectată de aceste specii a coborât la aproximativ 65.000 de hectare.
Atunci când, într-un focar, riscul de pierdere a frunzișului depășește pragul de 30%, autoritățile pot aplica măsuri active de combatere, printre care și intervențiile aeriene. În pădurile gestionate de Agenția „Moldsilva”, asemenea acțiuni nu au mai fost efectuate din anul 2019. La acea vreme, tratamentele au acoperit o suprafață de aproximativ 2.000 de hectare.
În prezent, specialiștii din domeniul silvic utilizează cu precădere soluții biologice, pentru a limita folosirea produselor chimice și efectele acestora asupra vegetației. Silvicultorii instalează colivii și căsuțe pentru grauri și încurajează dezvoltarea populațiilor de furnici, care ajută la reducerea naturală a numărului de insecte dăunătoare.
În unele focare este aplicată și o metodă denumită „petrolizare”. Procedura constă în tratarea tulpinilor arborilor afectați cu un amestec realizat pe bază de motorină și ulei.
Fondul Forestier Național al Republicii Moldova are o suprafață de peste 450.000 de hectare. Mai mult de 80% dintre păduri sunt administrate de stat, aproximativ 19% aparțin autorităților publice locale, iar proprietățile forestiere private reprezintă mai puțin de 1% din total.
