Educația sexuală predată în școli revine frecvent în mesajele de manipulare și dezinformare distribuite în spațiul public. Periodic apar afirmații potrivit cărora elevii din Republica Moldova ar învăța de la vârsta de șapte ani „să-și schimbe genul”, ar fi implicați în „practici obscene” sau ar urma obligatoriu lecții de educație sexuală.
Analiza documentelor oficiale, inclusiv a Curriculumului național și a programei pentru disciplina „Educație pentru sănătate”, prezintă însă o realitate diferită. În școli sunt abordate teme despre sănătatea reproductivă și sexuală, dar acestea fac parte dintr-o disciplină opțională, iar conținutul este selectat în funcție de vârsta elevilor, transmite Liber.md, cu referire la IPN.
Sensibilitatea subiectului este determinată și de intersectarea a două perspective: dreptul părinților de a discuta despre informațiile și metodele potrivite pentru copii și obligația școlii de a le oferi elevilor cunoștințe despre sănătate, igienă, siguranță și prevenirea riscurilor.
Statutul disciplinei „Educație pentru sănătate”
Ministerul Educației și Cercetării include în oferta curriculară materia opțională „Educație pentru sănătate”, destinată elevilor din clasele V–XII. Programa, aprobată în 2019, prevede o oră de studiu pe săptămână.
Pe pagina dedicată Curriculumului național este publicat atât documentul pentru clasele V–XII, cât și o programă opțională mai veche, aprobată în 2015, pentru clasele I–IV.
O diferență esențială față de mesajele promovate în mediul online ține de statutul materiei. „Educație pentru sănătate” nu este obligatorie pentru toți elevii, ci poate fi aleasă și studiată în condițiile stabilite de sistemul educațional.
Caracterul opțional al disciplinei nu înseamnă că din programă lipsesc subiectele referitoare la sănătatea sexuală și reproductivă. Acestea sunt integrate într-un domeniu mai amplu, dedicat sănătății și dezvoltării copilului.
Documentele oficiale confirmă, așadar, două aspecte: elevii mai mari pot studia explicit teme privind sănătatea reproductivă și sexuală, însă materia este opțională, iar informațiile sunt adaptate fiecărei categorii de vârstă.
Ce învață elevii din clasele primare
Una dintre cele mai răspândite narațiuni susține că elevii de șapte ani ar fi instruiți „să-și schimbe genul”. Verificarea acestei afirmații presupune consultarea programei destinate claselor primare.
Curriculumul opțional pentru clasele I–IV conține subiecte despre corpul uman, igienă, alimentație, mediul înconjurător și siguranță. Pentru clasa I sunt prevăzute noțiuni elementare de anatomie și fiziologie, reguli de igienă corporală, informații despre alimentație și comportamentul adecvat în situații de risc.
În documentul destinat învățământului primar nu există nicio temă care să prevadă pregătirea copiilor pentru o presupusă „schimbare a genului”. Prin urmare, afirmația că acest lucru le-ar fi predat elevilor de șapte ani nu este susținută de curriculumul analizat.
Dezbaterile privind materialele didactice, metodele de predare sau oportunitatea unor subiecte sunt legitime, însă trebuie să se bazeze pe documente autentice și informații concrete, nu pe interpretări provenite din postări distribuite pe rețelele sociale.
Programa pentru gimnaziu și liceu
Pentru elevii claselor V–XII, disciplina pornește de la teme generale despre corpul uman, dezvoltare, igienă, alimentație și sănătate mintală. În clasele mai mari sunt introduse gradual și subiecte despre sănătatea sexuală și reproductivă.
În clasele V–VI pot fi studiate schimbările prin care trece corpul, pubertatea, adolescența, igiena și relațiile dintre oameni. Odată cu înaintarea în vârstă, elevilor le sunt propuse teme mai specifice.
Programa abordează diferențele dintre prietenie, dragoste și relațiile intime, efectele începerii timpurii a vieții sexuale, sarcina în adolescență, infecțiile cu transmitere sexuală și necesitatea unui comportament responsabil.
Curriculumul include, de asemenea, informații despre consimțământ, contracepție, avort și adopție. Sunt prevăzute și subiecte referitoare la violența sexuală, bullying, traficul de persoane și alte forme de abuz.
În consecință, nu ar fi corect să se afirme că sexualitatea nu este abordată deloc în școlile din Republica Moldova. Asemenea teme există în cadrul educației pentru sănătate. Totodată, prezentarea disciplinei drept un instrument pentru „hipersexualizarea copiilor”, fără explicarea scopului și a contextului lecțiilor, denaturează conținutul programei.
Cum sunt construite narațiunile despre „hipersexualizarea copiilor”
În ultimii ani, subiectul educației sexuale a fost folosit în mai multe campanii de manipulare, bazate inclusiv pe documente falsificate.
În 2024, în spațiul public a circulat un presupus document atribuit Ministerului Educației și ministrului Dan Perciun. În acesta se afirma că universitățile ar urma să introducă obligatoriu educația sexuală, studierea genurilor non-binare și toaletele comune. Ministerul a dezmințit autenticitatea materialului și a sesizat organele de drept.
Tema a reapărut în 2026, odată cu dezbaterile politice privind modificarea Legii egalității. Atunci au fost lansate afirmații potrivit cărora proiectul ar introduce „genul neutru” și ar permite „propaganda LGBT” în instituțiile de învățământ.
Examinarea proiectului a arătat însă că acesta viza criteriile de protecție împotriva discriminării și nu prevedea introducerea unei noi discipline școlare.
O altă narațiune promovată online susținea că autoritățile de la Chișinău ar primi bani din exterior pentru implementarea unei presupuse „agende LGBT” în școli. O analiză realizată de organizația NewsGuard a constatat că mesajul a pornit de la un site fals și a fost răspândit de o rețea de conturi anonime. În documentele oficiale ale Ministerului Educației și Cercetării nu există o asemenea agendă.
Totodată, către unele școli au fost expediate scrisori false în numele organizației GenderDoc-M. Mesajele anunțau pretinse campanii obligatorii asociate evenimentului „Moldova Pride”, însă autoritățile au avertizat că documentele erau fabricate.
Aceste situații au aceeași bază: informații scoase din context, documente falsificate sau mesaje atribuite unor instituții fără verificarea originii lor.
De ce sunt incluse asemenea subiecte în programă
Educația pentru sănătate încearcă să răspundă unor probleme reale care afectează copiii și adolescenții.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în 2024 au fost înregistrate 18,4 nașteri la fiecare 1.000 de adolescente cu vârste între 15 și 19 ani. Rata s-a redus comparativ cu anul 2023, când constituia 21,3 nașteri la 1.000 de adolescente, însă fenomenul continuă să existe.
Date oficiale sunt disponibile și în privința abuzurilor sexuale asupra minorilor. Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că, în primele zece luni ale anului 2022, au fost identificați 275 de copii care au devenit victime ale infracțiunilor sexuale. În 44 dintre cazuri, faptele au fost comise prin intermediul tehnologiilor informaționale.
Aceste statistici nu înseamnă că o singură materie școlară poate elimina abuzurile sau sarcinile în adolescență. Ele confirmă însă existența unor riscuri concrete pentru sănătatea și siguranța copiilor.
Din această perspectivă trebuie analizate lecțiile despre consimțământ, prevenirea violenței sexuale și identificarea situațiilor de abuz. Scopul lor este să-i ajute pe copii să recunoască pericolele, să se protejeze și să solicite ajutor, nu să-i instruiască în așa-numite „practici sexuale”.
Cum pot fi verificate informațiile despre educația sexuală
În cazul afirmațiilor despre un subiect atât de sensibil, punctul de pornire al verificării trebuie să fie documentul original.
În primul rând, trebuie stabilit dacă materialul este autentic și provine de la instituția menționată. Ulterior, trebuie verificată categoria de vârstă căreia îi este destinat. Un subiect prevăzut pentru adolescenți nu poate fi prezentat drept conținut predat copiilor de șapte ani.
Trebuie verificat și statutul materiei. Curriculumul pentru clasele V–XII stabilește clar că „Educație pentru sănătate” este o disciplină opțională.
Contextul în care sunt utilizați termenii este la fel de important. Cuvinte precum „sexualitate”, „consimțământ”, „gen” sau „contracepție” pot fi extrase dintr-un document și prezentate astfel încât sensul lor să fie schimbat. Înțelegerea obiectivului unei lecții presupune citirea integrală a capitolului în care aceasta este inclusă.
De asemenea, simpla distribuire online a unui material didactic elaborat într-o altă țară nu îl transformă automat într-o parte a curriculumului din Republica Moldova.
Concluzii
Afirmațiile potrivit cărora elevii de șapte ani din Republica Moldova ar fi învățați „să-și schimbe genul” sau că disciplina „Educație pentru sănătate” ar include „practici obscene” nu sunt confirmate de documentele curriculare oficiale.
Totodată, este inexactă și afirmația că în școli nu se discută deloc despre sexualitate. Subiectele sunt incluse în programa opțională de educație pentru sănătate, în special pentru elevii mai mari, și vizează sănătatea reproductivă, prevenirea riscurilor, relațiile responsabile și protecția împotriva violenței.
Părinții și societatea au dreptul să discute despre informațiile care trebuie predate copiilor, vârsta potrivită și metodele utilizate. Pentru ca dezbaterea să fie una corectă, aceasta trebuie să pornească de la forma integrală și autentică a documentelor oficiale.
În cazul educației sexuale, diferența dintre conținutul real al curriculumului și mesajele care îi sunt atribuite pe internet este una esențială.
