Vaccinarea a schimbat semnificativ evoluția hepatitei virale B în Republica Moldova. De la mii de spitalizări în rândul copiilor, înregistrate anual înaintea imunizării, țara a ajuns la o incidență de numai 0,57 cazuri de hepatită B acută la 100.000 de locuitori în 2025.
Infecția poate evolua mult timp fără manifestări evidente, însă poate provoca afecțiuni grave, inclusiv ciroză și cancer hepatic. Pentru Vera Chicu, diagnosticul a venit la vârsta de 42 de ani, după ce inițial observase doar o stare persistentă de oboseală. Ulterior, sora sa a remarcat modificarea culorii palmelor și i-a recomandat să consulte un medic, transmite NordNews.
Confirmarea hepatitei B acute a fost un șoc pentru întreaga familie. Principala îngrijorare a femeii era că boala ar putea să o împiedice să fie alături de copiii săi.
Virusul hepatitic B se poate transmite prin contact cu sângele infectat, de la mamă la copil în timpul nașterii, prin folosirea unor obiecte personale contaminate sau în urma procedurilor efectuate cu instrumente sterilizate necorespunzător.
Un pas decisiv în prevenirea bolii a fost descoperirea antigenului de suprafață al virusului hepatitic B, HBsAg, de către cercetătorul Baruch Samuel Blumberg. Aceasta a contribuit la dezvoltarea vaccinului, iar savantul a fost distins în 1976 cu Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
Înaintea introducerii imunizării, în spitalele din Republica Moldova erau internați anual între 1.200 și 1.400 de copii. Dintre aceștia, aproximativ 200–250 erau diagnosticați cu forme cronice de hepatită virală.
Medicul gastroenterolog și hepatolog pediatru Tatiana Raba precizează că, în acea perioadă, erau depistate inclusiv cazuri de ciroză hepatică la copii, în condițiile în care opțiunile de tratament erau limitate.
Situația s-a îmbunătățit după includerea vaccinului împotriva hepatitei B în Programul Național de Imunizări. Din anul 1995, toți nou-născuții din Republica Moldova sunt vaccinați potrivit schemei naționale.
Drept urmare, incidența hepatitei B acute s-a redus de la 49,9 cazuri la 100.000 de locuitori în 1994 la 7,5 cazuri în 2006. În anul 2025, indicatorul a coborât până la 0,57 cazuri la 100.000 de persoane.
Un rol esențial îl are administrarea primei doze de vaccin în primele 12 ore de viață, în special copiilor născuți de mame infectate. Secretara de stat a Ministerului Sănătății, Angela Paraschiv, califică această măsură drept una vitală pentru prevenirea transmiterii virusului.
În 2022, Republica Moldova a fost inclusă printre țările din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății care au îndeplinit obiectivele de control al hepatitei B prin vaccinare.
În 2024, în rândul copiilor au fost raportate doar trei cazuri de hepatită cronică virală B și un singur caz de hepatită acută. Potrivit autorităților, aceste date confirmă eficiența imunizării și a programelor de prevenire.
Materialul informativ a fost realizat de Ministerul Sănătății și UNICEF, în colaborare cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Organizația Mondială a Sănătății, cu sprijinul Guvernului Marii Britanii, în cadrul Planului național de schimbare socială și comportamentală în imunizare 2027.
