Ministerul Finanțelor susține că remunerarea ridicată a conducerii unor instituții publice este justificată de necesitatea atragerii și menținerii specialiștilor cu înaltă calificare, în special în sectoarele cu responsabilități complexe, precum cel financiar. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii „Pe Față” de la Moldova 1, citat de agora.md și LiberNews.md.
Întrebat dacă salariile șefilor unor instituții de stat, care depășesc în unele cazuri 100.000 sau chiar 200.000 de lei pe lună, ar trebui reduse, ministrul a explicat că trebuie făcută distincția între instituțiile finanțate din bugetul de stat și cele care beneficiază de autonomie.
Potrivit acestuia, instituțiile încadrate în sistemul bugetar sunt remunerate conform Legii salarizării, în timp ce instituțiile autonome își stabilesc propriile politici salariale. Ca exemplu, Gavriliță a menționat Banca Națională a Moldovei, unde Guvernul și Parlamentul nu au competența de a interveni în stabilirea salariilor.
Ministrul a afirmat că, deși este necesară reducerea discrepanțelor salariale din sectorul public, diminuarea veniturilor unui număr restrâns de conducători nu ar produce efecte semnificative asupra bugetului și nici nu ar permite majorarea salariilor pentru ceilalți angajați ai statului.
În opinia sa, este nevoie de un sistem mai echitabil de remunerare, însă reducerea salariului unui guvernator sau al unui președinte de instituție nu poate rezolva diferențele existente în domenii cu zeci de mii de angajați, precum educația.
Referindu-se la salariul guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, care depășește 230.000 de lei lunar, Andrian Gavriliță a subliniat că nivelul remunerației trebuie analizat în raport cu piața financiară și cu responsabilitatea funcției. El a explicat că, în lipsa unor salarii competitive, specialiștii de top ar prefera sectorul privat, unde veniturile sunt considerabil mai mari, subliniind că expertiza și competența au un cost.
