La mai bine de o lună după inundațiile puternice din luna mai, autoritățile atrag atenția asupra unui nou risc: starea critică a mai multor baraje și bazine acvatice din UTA Găgăuzia. În urma unei inspecții de urgență, s-a constatat că 12 dintre cele 18 lacuri verificate prezintă probleme grave, iar două baraje sunt avariate și riscă să cedeze.
Una dintre cele mai vulnerabile zone este satul Dezghingea, unde primele gospodării se află la doar câteva zeci de metri de iaz. Autoritățile locale avertizează că noi precipitații abundente ar putea pune în pericol locuințele din apropiere, transmite tv8.md citată de Știri.md și libernews.md.
Potrivit specialistului funciar Afanasii Tomailî, degradarea barajului a început încă din anul 2020, după ploi puternice. La acea vreme au fost efectuate doar lucrări provizorii de consolidare, folosindu-se pământ și deșeuri din construcții, în așteptarea unei finanțări pentru reabilitarea completă.
La șase ani de atunci, proiectul nu a beneficiat încă de fondurile necesare. În prezent, nivelul apei din iaz este foarte scăzut, iar autoritățile încearcă să repare sistemul de evacuare a apei, sperând să obțină finanțare pentru reconstrucția întregii construcții hidrotehnice.
Primarul localității, Vasilii Capsamun, afirmă că numai lucrările de curățare a lacului ar necesita peste 15 milioane de lei. Acesta susține că, în ultimii ani, au fost investite sume importante pentru consolidarea barajului și a malurilor, inclusiv aproximativ 150 de mii de lei pentru transportarea deșeurilor din construcții utilizate la aceste lucrări.
În schimb, șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, consideră că principala problemă nu este lipsa resurselor financiare, ci utilizarea ineficientă a acestora și lipsa de transparență. Potrivit lui, o parte din fondurile destinate reparației barajelor ar fi fost cheltuite doar formal, fără ca lucrările să fie monitorizate corespunzător.
Acesta a invocat și exemplul lucrărilor de curățare a albiei râului Ialpug, începute încă din 2003, pentru care, susține el, au fost alocate sume importante fără rezultate vizibile. Cernev afirmă că, pe vremea când era deputat, a propus reabilitarea completă a câte unui baraj în fiecare an, în locul finanțărilor fragmentate.
Între timp, scăderea nivelului apei din iazul de la Dezghingea a redus temporar riscul pentru localnici. Totuși, specialiștii avertizează că problema persistă, deoarece în lac s-au acumulat cantități mari de nămol, iar apa are o adâncime de doar 30–40 de centimetri.
Potrivit autorităților locale, iazul era folosit în trecut pentru piscicultură și în scopuri tehnice, însă apa este foarte sărată și încărcată cu nămol, ceea ce afectează și calitatea solului din zonă.
În paralel, la Taraclia au început lucrările de consolidare a unui baraj de importanță națională, aflat și el într-o stare critică. Investiția este estimată la aproximativ 20 de milioane de lei și urmează să fie finalizată în următorii doi ani.
Amintim că, încă de anul trecut, Ministerul Mediului avertiza că 16 lacuri din Republica Moldova au nevoie urgentă de reparații la baraje sau la sistemele de evacuare a apei, iar alte opt bazine acvatice necesită reconstrucție capitală.
