La 36 de ani de la „Podul de Flori”, unul dintre cele mai emoționante momente din istoria recentă a românilor de pe ambele maluri ale Prutului este readus în atenție prin noile proiecte de legătură dintre Republica Moldova și România, relatează MOLDPRES. Pe 6 mai 1990, pentru prima dată după decenii de separare impusă de regimul sovietic, frontiera de pe Prut a fost deschisă simbolic, iar peste un milion de oameni s-au întâlnit fără pașapoarte și fără vize.
În acea zi, în opt puncte de trecere, de la Costești–Stânca până la Giurgiulești, Prutul a devenit un simbol al libertății și al reîntâlnirii. După aproape 50 de ani de separare, oameni de pe ambele maluri și-au revăzut rudele și prietenii, transformând evenimentul într-un simbol al apropierii și al dorinței de unitate. „Podul de Flori” a continuat și în anii următori prin alte momente simbolice, inclusiv în 1991, când moldovenii au traversat Prutul spre România, dar și în 2015, când la Ungheni a fost organizat un marș comemorativ peste podul feroviar.
Astăzi, simbolul creat în 1990 prinde contur prin proiecte concrete de infrastructură. Cel mai important este podul rutier Ungheni–Golăiești, denumit simbolic tot „Podul de Flori”, primul pod nou construit peste Prut după aproape șase decenii. Proiectul prevede patru benzi de circulație, infrastructură vamală modernă și trotuare pentru pietoni, fiind parte a viitoarei Autostrăzi a Unirii (A8), realizată cu sprijin european. Lucrările au început în 2025 și ar urma să fie finalizate în 2026.
În paralel, sunt planificate alte patru poduri rutiere peste Prut — Costești–Stânca, Leova–Bumbăta, Leca–Fălciu și Bărboieni–Răducăneni — aflate în diferite etape de proiectare și analiză. Astfel, la 36 de ani de la istoricul „Pod de Flori”, simbolul apropierii dintre Republica Moldova și România se transformă treptat în conexiuni reale de transport, economie și cooperare.
