Discuțiile privind viitorul extinderii Uniunii Europene capătă o nouă direcție la Bruxelles, unde oficialii analizează un mecanism alternativ ce ar putea debloca procesul, în pofida opoziției Ungariei și a altor state față de admiterea unor noi membri, inclusiv Ucraina și Republica Moldova. Noua formulă prevede integrarea treptată a țărilor aspirante, prin acordarea unui statut cu drepturi limitate până la finalizarea reformelor instituționale, transmite LiberNews.md cu referire la Noi.md.
Această propunere deschide o serie de întrebări pentru țările aflate în parcurs european: în ce formă ar intra Moldova în UE și ce ar însemna pentru țara noastră un statut intermediar – o simplă „zonă-tampon” sau un partener cu perspective depline?
Uniunea Europeană numără astăzi 27 de state membre, iar cele mai importante extinderi au avut loc în 2004, 2007 și 2013. Croația a fost ultima țară admisă, după care procesul a încetinit considerabil. La aceasta s-a adăugat și Brexitul – în 2016, Regatul Unit a votat pentru părăsirea UE, iar patru ani mai târziu și-a încheiat oficial statutul de membru.
Pe lângă statele membre actuale, mai multe țări au aplicat de ani buni pentru aderare, însă negocierile au avansat abia după izbucnirea războiului din Ucraina. În 2022, Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată, iar în vara lui 2024 au început oficial negocierile de aderare.
Conform Comisiei Europene, progresul fiecărei țări este evaluat anual prin pachetul de extindere, un document strategic care analizează evoluția statelor candidate și potențial candidate. În ediția din 2023, CE a recomandat deschiderea negocierilor cu Ucraina și Moldova și acordarea statutului de candidat Georgiei, cu condiția realizării unor reforme suplimentare, potrivit platformei oficiale www.euneighbourseast.eu.
