Pe parcursul ultimilor patru ani, autoritățile Republicii Moldova au făcut uz de două mecanisme de suspendare și/sau revocare, în lipsa unei hotărâri din partea instanței de judecată, a licențelor de emisie ale mai multor furnizori de servicii media audiovizuale (televiziuni și radiouri).
Prima pârghie a făcut posibilă sistarea de către Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a activității a 12 posturi de televiziune, pe durata stării de urgență. Cea de-a doua a permis Consiliului pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională (CPPIIN) să ordoneze suspendarea și/sau revocarea licențelor (și/sau înstrăinarea acțiunilor/părților sociale) unui număr total de 31 de televiziuni și posturi de radio, arată raportul publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) la 10 noiembrie 2025.
Documentul conține o analiză factologică a modalității de implementare a ambelor mecanisme și a evoluției în instanță a dosarelor posturilor TV cu licențe suspendate.
„Analiza relevă, între altele, motivarea inconsecventă și insuficientă a restricțiilor aplicate de autorități, soluțiile diametral opuse acordate de instanțe pe parcursul examinării contestațiilor televiziunilor suspendate de CSE, rata de 100% de respingere a acțiunilor în fazele soluționate, dar și faptul că atribuțiile extinse ale Consiliului responsabil de examinarea investițiilor au fost aplicate dincolo de grupul inițial de posturi suspendate. „Pârghia în cauză nu satisface criteriile de accesibilitate, claritate și previzibilitate a legii, iar un mecanism similar, ce presupunea suspendarea sau retragerea licenței de emisie în lipsa unei hotărâri din partea instanței de judecată, a fost declarat anterior drept neconstituțional”, se arată în document.
Având la bază constatările raportului, CJI a formulat mai multe recomandări adresate autorităților Republicii Moldova, în vederea îmbunătățirii cadrului legal și a practicilor în domeniul serviciilor media audiovizuale, între care, reformarea mecanismului utilizat de CPPIIN, alinierea legislației media la standardele europene, asigurarea motivării clare și bazate pe dovezi a măsurilor restrictive excepționale aplicate în sectorul audiovizual, precum și îmbunătățirea coerenței și celerității controlului de legalitate în instanța de judecată.
