Astăzi, creștinii ortodocși marchează Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Neagră – ziua în care, potrivit credinței, Iisus Hristos a fost răstignit și a murit pentru mântuirea lumii. Este cea mai solemnă zi din Postul Paștelui și face parte din „Triduum Sacrum”, alături de Joia Mare și Sâmbăta Mare – cele trei zile care preced Învierea Domnului.
Pentru mulți credincioși, Vinerea Mare este o zi de post aspru sau chiar post negru, ținut fără mâncare și apă, ca formă de pocăință și reculegere spirituală.
Slujbele încep încă din seara precedentă, cu Denia celor 12 Evanghelii, care redau Pătimirile Mântuitorului. În seara Vinerii Mari este oficiat Prohodul Domnului, o slujbă de profundă încărcătură spirituală. Cu Sfântul Epitaf – pânza pictată reprezentându-L pe Hristos în mormânt – preoții și credincioșii înconjoară biserica, reconstituind simbolic drumul spre mormânt. Ulterior, Epitafiosul este așezat pe masa din altar, unde rămâne până la Înălțarea Domnului.
Tradiția spune că această procesiune simbolizează coborârea lui Iisus de pe Cruce și pregătirea pentru înmormântare.
Obiceiuri și credințe populare în Vinerea Mare:
– Femeile merg la cimitir, aprind lumânări și îi pomenesc pe cei adormiți;
– Se crede că, dacă plouă în această zi, anul va fi unul roditor; dacă e senin, urmează un an secetos;
– În unele zone, oamenii se scufundă de trei ori în apă rece, pentru sănătate tot anul.